Tulburarile gastrointestinale sau problemele de digestie

Tractul gastrointestinal este un tub lung si musculos care functioneaza ca un procesor de alimente pentru organismul uman. Sistemul digestiv este format din cavitatea bucala si glandele salivare, stomac, intestin subtire si intestin gros, ficat, pancreas, colon si vezicula biliara.

Iritatia si inflamatia a diverse portiuni ale tractului gastrointestinal sunt indentificate sub forma gastritei (stomac), colitei (colon), ileitei (intestinul subtire sau ileon), hepatita (ficat) si colecistita (vezicula biliara).

Sistemul gastrointestinal nu este un sistem pasiv. Acesta are rol senzorial si reactioneaza la materialele care circula prin acesta. Pentru a avea un sistem digestiv sanatos, fiecare persoana are nevoie de tipuri si cantitati diferite de alimente.

Sistemul gastrointestinal descompune alimentele prin intermediul unor mijloace mecanice (mestecatul) si apoi actioneaza asupra acestora printr-o serie de procese chimice complexe. Aceste procese chimice includ de la saliva la bacteriile din colon. Deoarece sistemul gastrointestinal este una dintre portile de intrare ale organismului uman, tot ceea ce o persoana mananca are un impact relevant asupra organismului.

Alimentele consumate care ajung in sistemul gastrointestinal contin nutrienti dar si toxine. Toxinele pot fi de mai multe feluri, de la aditivi alimentari la pesticide. Procesul digestiei are loc la suprafata sistemului gastrointestinal prin actiunea secretiilor glandelor auxiliare. Cele doua glande care furnizeaza cea mai mare parte a substantelor chimice utilizate de sistemul gastrointestinal sunt ficatul si pancreasul.

Functia ficatului este de a mentine controlul surplusului alimentar pentru intreg organismul prin procesarea moleculelor din alimentele absorbite in intestine. Ficatul realizeaza acest lucru prin eliminarea controlata a moleculelor acestor alimente si prin filtrarea toxinelor care pot patrunde in organism prin peretele tractului gastrointestinal.

O caracteristica importanta a sistemului gastrointestinal este ca acesta este un organ senzorial. Sistemul digestiv protejeaza organismul prin detectarea alimentele care pot influenta in mod negativ sanatatea unei persoane, prin respingerea acestora prin intermediul varsaturii, diareii sau a altor simptome. Pe suprafata sa, sistemul gastrointestinal are un ansamblu complex de nervi si diverse celule care apartin sistemului imunitar.

Suprafata sau mucoasa sistemului gastrointestinal este parte a unui sistem complex de detectare numit MALT (care are legatura cu mucoasa tesutului limfatic). Printre raspunsurile la senzorii imuni declansati de MALT se numara greata, varsaturile, durerile si inflamatia. Varsaturile si diareea sunt reactii defensive atunci cand produsele alimentare contin componente toxice sau alergice.

Aceste tipuri de intoleranta alimentara sunt responsabile pentru multe dintre problemele digestive. Sistemul gastrointestinal comunica cu creierul la nivel hormonal, fiind un neurotransmitator cu rol de mediere intre creier si unele dintre substantele chimice.

Sistemul gastrointestinal este un tub muscular care se contracta in ritm controlat pentru a deplasa alimentele in sectiuni diferite (peristaltism). Intensitatea si durata contractiilor pot provoca crampe si diaree. In cazul in care contractiile sunt lente si neregulate apare constipatia. Pentru a descrie o problema a peristaltismului intestinal medicii folosesc termenul de tulburare de motilitate.

Principalele cauze ale problemelor gastroinstestinale sunt alergiile alimentare. Multe dintre bolile cronice pot fi declansate de aceste tipuri de alergii. Disfunctia, disconfortul si bolile sistemului gastrointestinal pot fi rezultatul raspunsurilor imune la selectiile sau combinatiile anumitor alimente.

Dietele preferate de un numar destul de mare de persoane contin carne si produse lactate cu un continut ridicat de grasimi, concentratii crescute de proteine, grasimi solubile si toxine. Dezinformarea cu privire la dietele sanatoase influenteaza negativ nevoile nutritionale umane.

Mestecatul, inghititul si peristaltismul fac parte din digestia mecanica, in care alimentele sunt descompuse in particule minuscule si sunt acoperite de sucurile digestive si transportate prin tractul digestiv. Enzimele digestive descompun moleculele mari de alimente in molecule mici care pot fi absorbite in sange sau limfa in urma procesului chimic de digestie.

Conform istoriei evolutiei umane, oamenii sunt in primul rand ierbivori. Saliva umana contine alfa-amilaza, o enzima speciala care are rolul de a descompune carbohidratii complecsi in compusi ai zaharului. Dintii unei persoane sunt conceputi pentru a farmaita materia vegetala, in timpul mestecarii.

Sistemul digestiv uman are o lungime importanta, iar produsele alimentare sunt procesate incet pentru a se putea extrage toate substantele nutritive din alimentele vegetale consumate. In schimb, animalele carnivore au tractul digestiv scurt intrucat carnea este digerata foarte repede.

Sistemul digestiv al carnivorelor este capabil sa elimine o cantitate destul de mare din colesterolul care face parte din dieta lor, iar carnivorele nu au alfa-amilaza prezenta in saliva lor. Modificarile dietetice din ultimii 100 de ani au dus la aparitia arsurilor stomacale, dipepsiei si a ulcerului peptic.

Exista cinci simptome principale care indica o problema gastrointestinala. Aceste manifestari sunt, in general, asociate cu probleme dietetice sau alergii alimentare specifice. Este foarte important ca oricine sufera de probleme grave ale sistemului gastrointestinal sa colaboreze cu un medic pentru a preveni agravarea acestor boli si a le depista pe cele deja prezente.

- Greata si varsaturile - Acestea pot varia de la sentimentul unei indispozitii in zona stomacului la actiunea violenta a varsaturilor bruste. Bolnavii cu simptome de greata si varsaturi trebuie sa ia in calcul posibilitatea ingestiei unui aliment reactiv sau a intoxicatiei cu un agent patogen cum ar fi salmonella.

Varsaturile care au loc imediat dupa masa sunt, de obicei, precedate de salivatie excesiva. Uneori se poate instala si greata cronica, de intensitate scazuta cauzata de alergii minore sau diverse tipuri de combinatii alimentare inadecvate.

Simptomele minore de greata dispar o data cu modificarea dietei. Greturile si varsaturile pot fi asociate cu migrene cauzate de alergii alimentare.

- Balonare - Balonarea poate rezulta de la excesul de gaze acumulate in tractul digestiv sau ca urmare a esecului tractului digestiv de a sustine contractiile peristaltice initiale ori pot fi cauza unei cantitati insuficiente de enzime digestive si acizi biliari necesari pentru descompunerea alimentelor. Acumularea de gaze intestinale este diferita de cea care apare la nivelul colonului.

- Constipatie - Constipatia consta in fecventa scazuta sau incetinirea procesului peristaltismului, rezultatul fiind eliminarea cu dificultate a scaunelor. Fecalele se pot acumula la nivelul colonului si pot rezulta reactii toxice si durere.

Colonul spastic este consecinta contractiilor colonului insotite de spasme dureroase determinate de blocarea miscarilor materiilor fecale. Unii pacienti experimenteaza deseori constipatie urmata de diaree puternica si scaune apoase insotite de crampe abdominale.

- Diaree - Diareea este efectul frecventei accentuate a miscarilor intestinale, insotita de scaune moi sau apoase. Atunci cand diareea se manifesta des, trebuie sa se ia in considerare posibilitatea prezentei bolii celiace, care permite anumitor macromolecule sa patrunda prin peretele instinal.

Atunci cand apare sange in scaun, cauza poate fi colita ulcerativa. Crizele prelungite de diaree pot duce la deficiente nutritionale din cauza slabei absorbtii a nutrientilor esentiali.

- Durerile abdominale - Apar sub diferite forme si au intensitati diferite. Crampele sunt provocate de spasmele musculare ale organelor abdominale. Crampele severe sau colicile sunt raspunsul la reactiile alergice la produsele alimentare.

Crampele abdominale localizate in apropierea ombilicului provin de la intestinul subtire, iar durerea din partile laterale si cea inferioara a abdomenului inferior este asociata cu problemele colonului. Uneori, unele dintre conditiile care se manifesta la nivelul sistemului gastrointestinal includ depresie, migrene, astm, sinuzita si fibromialgie.

De obicei, un medic poate determina daca o persoana sufera de o tulburare digestiva, pe baza istoricului medical si in urma examenului fizic. Medicul va stabili care sunt procedurile adecvate care au rolul de a confirma diagnosticul si severitatea bolii. Apoi va putea recomanda schema potrivita de tratament.

- Istoricul medical si examenul fizic - Specialistul va identifica simptomele prin intervievarea bolanvului si a detaliilor obtinute in urma expunerii istoricului medical. Printre intrebarile pe care le poate formula medicul se pot enumera:
- ce tip de durere este resimtita?,
- durerea se amelioreaza dupa mese?
- durerea se agraveaza atunci cand persoana se apleaca sau indoaie picioarele in pozitie culcat?

Pe parcursul examenului fizic, medicul va evalua greutatea bolnavului si aspectul general, acestia fiind indicatori ale unor eventuale tulburari digestive.

In timpul examinarii, accentul va fi pus pe zona abdomenului, anusului si rectului. In primul rand, va fi observat abdomenul din unghiuri diferite, se va cauta o eventuala expansiune (distensie) a peretelui abdominal care ar putea semnifica marirea in dimensiuni a unui organ. Specialistul va plasa un stetoscop pe abdomen cu ajutorul caruia va asculta sunetele specifice unui tranzit intestinal normal si va incerca sa depisteze eventualele sunete anormale.

Medicul va incerca sa descopere eventualele semne ale unei mase anormale sau a distensiei unor organe. Durerea care este cauzata de o presiune usoara la nivelul abdomenului si care dispare atunci cand presiunea este inlaturata indica, de obicei, inflamatia si uneori infectia mucoasei cavitatii abdominale (peritonita).

Anusul si rectul vor fi examinate cu degetul si o mostra din scaun va fi analizata pentru a se constata daca exista sangerari oculte in scaun. La femei, examinarea pelvina ajuta la distingerea problemelor digestive de cele ginecologice.

Intrucat intre sistemul digestiv si creier exista o interdependenta, poate fi necesara uneori, in evaluarea unor probleme digestive, o evaluare psihologica. In astfel de cazuri, medicii nu considera ca problemele digestive sunt inventate sau imaginare.

Tulburarile gastrointestinale pot fi rezultatul anxietatii, depresiei sau a altor tulburari psihice tratabile - situatii intalnite la mai mult de 50% dintre persoanele cu simptome de tulburari digestive.

Pe baza constatarilor in urma expunerii istoricului medical si daca este cazul a evaluarii psihologice, medicii decid care sunt investigatiile corespunzatoare. Testele efectuate pot implica utilizarea endoscoapelor, radiografiei cu raze X, ecografii, cantitati mici de materiale radioactive, capsula endoscopica si masuratori chimice.

Aceste teste pot ajuta specialistul sa localizeze, diagnosticheze si sa trateze o conditie. Unele investigatii presupun sa nu se consume alimente timp de 8-12 ore, iar altele nu necesita nici o pregatire.

Endoscopia implica examinarea structurilor interne cu ajutorul unui tub flexibil care are intr-un capat o camera de luat vederi si o sursa luminoasa. Endoscopul poate fi utilizat pentru examinarea esofagului, stomacului, a partii superioare a intestinului subtire, a rectului ori a partii inferioare a intestinului gros, rectul si anusul (sigmoidoscopie), intestinul gros, rectul si anusul (colonoscopie).

Pentru alte proceduri decat anuscopia si sigmoidoscopia, bolnavului i se vor administra medicamente, intravenos pentru a se preveni disconfortul.

Capsula endoscopica este o procedura in cadrul careia bolnavul inghite o capsula care contine una sau doua camere de luat vederi de dimensiuni reduse, cu o sursa luminoasa si un emitator. Astfel vor fi transmise imagini ale mucoasei intestinului catre un receptor purtat pe o centura de catre persoana in cauza si vor putea fi receptionate mii de imagini.

Aceasta tehnica este utila pentru depistarea problemelor care implica simptome care apar pe suprafata intestinului subtire, o zona destul de dificil de evaluat cu endoscopul.

Laparoscopia este examinarea cavitatii abdominale cu ajutorul endoscopului, in timp ce bolnavului i se va face anestezie generala. Dupa ce se va dezinfecta pielea (local) se va face o mica incizie si va fi introdus un endoscop in cavitatea abdominala.

Medicul va cauta eventuale tumori sau anomalii si va examina orice organ din cavitatea abdominala, va recolta probe de tesut si ar putea interveni chirurgical. Complicatiile includ hemoragia, infectia si perforatia.