Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Aerofagia

Actualizat la data de: 25 Septembrie 2024
Consultant medical:

Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna

Clinica: Clinica MedLife

Generalitati

Sus
Aerofagia

Aerofagia este o conditie medicala provocata de inghitirea aerului, in special in timpul mesei, care induce o neplacuta senzatie de disconfort digestiv.

Aerul ajuns in stomac produce o serie de complicatii, precum balonarea, eructatiile, durerile abdominale sau flatulenta.

Tratamentul consta, in principal, in adoptarea unei conduite alimentare corecte.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Simptome
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Aerofagia se traduce liber prin sintagma a manca aer. Desi suna bizar la prima vedere, este in general, asociata cu modul in care o persoana mananca, vorbeste in timpul mesei sau ingurgiteaza hrana prea rapid.

Patrunderea aerului in tractul gastrointestinal se mai poate petrece si prin consumul de bauturi acidulate, mestecatul gumei si fumat. Exista si o serie de afectiuni care pot fi asociate cu aerofagia, precum deficitele cognitive la nastere, care determina adoptarea unui comportament anormal si lipsa unei coordonari corecte intre inghitire si respiratie. In acest caz, aerofagia poate fi tratata cu ajutorul administrarii medicamentului antipsihotic torazina.

Aerofagia apare si in cazul persoanelor care utilizeaza aparatul CPAP pentru tratarea apneei in somn. Acest dispozitiv foloseste presiunea aerului pentru a mentine caile respiratorii deschise. Cand aceasta presiune este prea mare, aerul ajunge in stomac prin esofag si produce simptomele aerofagiei.

Conditia medicala mai poate fi si de natura psihosomatica, daca pacientul inghite aer pe fondul nervozitatii sau al unui soc (din pricina tulburarilor de respiratie). In cazuri rare, aerofagia poate fi un efect secundar periculos al unor terapii, asa cum este ventilatia non-invaziva utilizata in tratamentul mai multor probleme respiratorii si cardiovasculare.

In aceasta situatie, aerul captiv in tractul gastrointestinal poate fi depistat cu ajutorul unui stetoscop pozitionat in dreptul cavitatii abdominale. Daca nu este eliminat rapid, aerul poate produce distensia gastrica, ce se poate solda cu aspiratia stomacului in plamani si chiar ruptura esofagului, pe fondul presiunii aerului.

Alte cauze posibile ale aerofagiei sunt

- Pozitia incorecta in timpul mesei. Postura corporala necorespunzatoare afecteaza functionalitatea sfincterului cardinal (inelul care face trecerea de la esofag la stomac), crescand riscul patrunderii aerului in tractul digestiv.

- Mancatul cu lacomie. Ingurgitarea rapida a hranei si mestecatul insuficient favorizeaza trecerea aerului in stomac. Problema se acutizeaza, daca mancatul pe fuga este asociat si cu desfasurarea mai multor activitati in acelasi timp (discutiile cu alte persoane, vorbitul la telefon etc.). Pana si conversatiile tensionate sau conflictuale din timpul mesei pot fi un factor de risc pentru aerofagie.

- Abuzul de bauturi carbogazoase. Consumul excesiv de sucuri acidulate, apa minerala, sifon, bere, vin spumant sau sampanie reprezinta o cauza frecventa a acumularii aerului la nivelul stomacului.

- Problemele de sanatate orala. Afectiunile gingivale sau defectele dentitiei nu permit o masticatie corecta a alimentelor. Persoanele care poarta aparate dentare prea largi cresc productia de saliva in cavitatea bucala si stimuleaza hiperproductia de acid gastric. Acest proces creste susceptibilitatea la gastrita sau aerofagie.

- Alimentele dificil de digerat. Excesul de fibre, preparatele prea picante, alimentele negatite suficient sau gatite excesiv (arse) pot favoriza aerofagia.

- Mestecatul in gol. Consumul excesiv de guma de mestecat, caramele si alte alimente care presupun masticatia cu gura deschisa.

- Tulburarile tractului digestiv superior. Spasmele, tumorile, stricturile, iritatiile, ulcerele etc. de la nivelul faringelui, esofagului, sfincterului cardinal sau stomacului.

- Tulburarile emotionale. Stresul, starile de nervozitate sau anxietatea pot induce un comportament alimentar incorect, afectand reflexul de inghitire.

In cazul bebelusilor, suptul poate predispune la inghitirea unor mici cantitati de aer. Laptele matern supt puternic poate deveni spumos, furnizand si el bule de aer care ajung in stomacul sugarului.

Simptome

Sus

In general, simptomele aerofagiei se rezuma la senzatia de prea plin, balonare sau gaze abdominale.

In unele cazuri, apar si durerile stomacale pe fondul distensiei peretelui gastric, senzatiile de greata, regurgitatiile si varsaturile. Eructatiile, flatulenta si refluxul gastroesofagian sunt alte simptome asociate cu aerofagia.

Diagnostic

Sus

Pentru diagnosticarea aerofagiei, este necesar un examen medical de examinare a abdomenului. Medicul specialist poate adresa intrebari referitoare la alimentele consumate recent si in mod obisnuit, stilul personal de a consuma hrana, modificarile importante in regimul alimentar, aportul zilnic de fibre si consumul de apa, gradul de disconfort resimtit (usor, moderat sau sever), asocierea simptomelor cu consumul laptelui (pentru excluderea posibilitatii intolerantei la lactoza) si simptomele insotitoare (crampe, diaree, inapetenta, modificari ale greutatii corporale etc.).

Suplimentar, se mai pot face si investigatii paraclinice, pentru excluderea altor cauze organice ecografia abdominala, endoscopia digestiva, tomografia computerizata, hemoleucograma si tranzitul baritat.

Tratament

Sus

De cele mai multe ori, aerofagia se poate trata prin schimbari sanatoase in dieta si in stilul de viata: mancatul intr-un ritm lent, evitatea alimentelor greu digerabile, consumul mai rar al gumei de mestecat, evitarea bauturilor carbogazoase sau masticatia cu gura inchisa.

Tratamentul medicamentos ajuta si el la remiterea simptomelor aerofagiei, constand in carbunele activ, argilele absorbante, ceaiurile din plante sau dimeticonul cu efect tensioactiv. Recidivele se pot preveni prin schimbarea modului de viata si a obiceiurilor alimentare.

- Alegerea unei diete potrivite si adoptarea unui comportament alimentar corect. Monitorizarea efectelor alimentelor consumate, mancatul incet, distribuirea portiilor de mancare in mai multe mese zilnic si evitarea meselor copioase, in special seara. Leguminoasele, citricele si lactatele pot creste nivelul gazelor intestinale, astfel ca sunt de evitat.

- Consumul de ceaiuri din plante. Infuziile din plante carminative sunt benefice pentru eliminarea gazelor din tractul digestiv. Remediile naturiste antispasmodice ajuta la diminuarea crampelor abdominale produse de aerofagie.


Medici specialisti Gastroenterologie

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate