Epididimita - inflamatia testiculelor

In partea din spate a testiculelor exista un tub lung si rasucit numit epididim. Acest tub colecteaza si stocheaza sperma sintetizata de testicule inainte de ejaculare.

Epididimul este legat de un alt tub, cunoscut sub denumirea de canal deferent. Acesta transporta sperma de la epididim catre canalul ejaculator, pregatind ejacularea.

Epididimita inseamna inflamarea si infectarea epididimului.

Exista doua tipuri de epididimita. Epididimita acuta apare brusc, iar durerea si inflamatia se dezvolta intr-un mod rapid. Acest tip de epididimita dureaza mai putin de 6 saptamani.

Epididimita cronica se dezvolta incet si prezinta o durere surda. Aceasta dureaza mai mult de 6 saptamani si poate afecta barbatii de orice varsta.
Mai mult, in situatia in care testiculele devin inflamate si dureroase, afectiunea care cauzeaza acest lucru este epididimo-orhita.

Epididimul stocheaza si transporta spermatozoizii si se poate umfla si inflama din cauza unei infectii bacteriene.

In majoritatea cazurilor, raspandirea unei infectii bacteriene determina epididimita. Aceasta infectie apare, de cele mai multe ori, in uretra, prostata sau vezica.

Exista doua tipuri principale de infectie care provoaca epididimita:

Infectiile cu transmitere sexuala

Epididimita cauzata de o infectie cu transmitere sexuala, precum gonoreea sau Chlamydia, este cea mai frecvent intalnita cauza la barbatii tineri, heterosexuali; in special, la cei care au partenere multiple si nu folosesc prezervativul.

Cazurile de epididimita care nu sunt determinate de o infectie cu transmitere sexuala sunt mai putin intalnite.

Infectiile tractului urinar

Epididimita cauzata de infectia tractului urinar apare la copii, barbatii in varsta si la barbatii homosexuali.

Urmatorii factori determina deseori aparitia infectiei tractului urinar in cazul barbatilor:
• prostata largita care apasa pe vezica;
• introducerea unui cateter in penis;
• interventii chirurgicale la nivelul cailor urinare, vezicii urinare sau a prostatei.

La copii

In timp ce cazurile de epididimita la copii sunt foarte rare, totusi, acestea pot aparea.

In cele mai multe cazuri, infectia bacteriana se raspandeste din uretra sau vezica urinara.

In general, inflamatia se dezvolta din cauza uneia dintre urmatoarele:

• lovirea directa a zonei;
• rasucirea epididimului;
• urina care revine in epididim.

De asemenea, exista unele cauze mai neobisnuite de epididimita:

- oreionul;
- tuberculoza;
- doze mari de medicamente luate pentru probleme de ritm cardiac;
- leziuni in zona inghinala;
- probleme structurale in tractul urinar;
- boala Behcet;
- defecte congenitale ale rinichilor;
- cauze micotice.

Cele mai comune simptome ale epididimitei sunt febra sau frisoanele.

Epididimita provoaca dureri in unul sau in ambele testicule. Zona afectata devine rosie, umflata si calda la atingere. Daca este lasata netratata, se poate inrautati in timp, durerea iradiind in zona abdominala.

Alte simptome includ:

• greata;

• tahicardie;

• greutate in testiculul afectat;

• testicul umflat si sensibil la atingere;

• durere in abdomen sau pelvis;

• necesitatea frecventa de a urina;

• senzatie de arsura la urinare;

• descarcarea fluidelor de la capatul penisului;

• sange in urina;

• durere la ejaculare sau in timpul actului sexual;

• acumularea de lichide in jurul testiculului, care se poate simti ca un nodul.

In general, simptomele depind de cauza aparitiei epididimitei. De exemplu, descarcarea lichidului din penis este probabil din cauza unei infectii cu transmitere sexuala, in timp ce nevoia de a urina rezulta probabil dintr-o infectie a tractului urinar.

De asemenea, simptomele epididimitei pot fi similare cu cele ale torsiunii testiculare, o afectiune care cauzeza rasucirea testiculului si intrerupe alimentarea cu sange, necesitand o interventie chirurgicala de urgenta.

Ca rezultat, daca o persoana sufera de oricare dintre aceste simptome, ar trebui sa consulte imediat un medic.

La copii, cele mai frecvente simptome sunt:

• disconfort in zona abdomenului inferior sau la nivelul pelvisului;

• aparitia unei zone rosie si sensibila pe scrot;

• senzatia de durere sau arsura la urinare;

• descarcarea unui lichid din uretra;

• febra.

Medicul trebuie sa efectueze un examen fizic pentru a vedea daca exista vreun simptom al epididimitei si pentru a verifica semnele de infectie si inflamatie.

Deseori, este dificil sa se constate diferenta dintre epididimita si torsiunea testiculara, in special in cazul barbatilor mai tineri. In cazuri rare, unii barbati pot avea epididimita si torsiune testiculara in acelasi timp.

Medicii pot efectua alte teste pentru a gasi cauza exacta. Acestea includ:

- examenul rectal, in care medicul introduce un deget in anusul pacientului pentru a verifica daca sufera de prostata marita;
- teste de urina si de sange;
- testarea pacientului de gonoree si Chlamydia;
- ecografie pentru a identifica torsiunea testiculara;
- istoricul medical.

Tratamentul se va administra in functie de ceea ce cauzeaza epididimita. Daca este o infectie bacteriana, medicul va prescrie un tratament cu antibiotice.

Daca infectia a fost cauzata de o infectie cu transmitere sexuala, persoana in cauza trebuie sa-si anunte toti partenerii sexuali. De asemenea, trebuie sa se abtina de la a intretine relatii sexuale pana cand tratamentul este finalizat.

Pe langa acestea, medicii vor recomanda analgezice si medicamente antiinflamatorii pentru a reduce durerea si umflarea.

In plus, exista cateva lucruri de baza pe care o persoana le poate face pentru a reduce disconfortul:

• sa stea culcat pe spate;

• sa aplice o punga cu gheata pe zona dureroasa.

In general, odata ce tratamentul incepe, durerea asociata cu epididimita dureaza aproximativ 3 zile. Cu toate acestea, unele dintre simptome pot dura luni intregi pana dispar.

In cazuri mai severe, persoanele care sufera de epididimita pot fi nevoite sa ramana in spital si pot avea nevoie de interventii chirurgicale.

De asemenea, examinarile ulterioare la medic vor fi necesare pentru a va asigura ca infectia a disparut complet.

Durerea si inflamatia pot fi reduse cu antiinflamatoare nesteroidiene.

In cele mai multe cazuri, epididimita se curata cu antibiotice si odihna la pat si nu exista probleme sexuale sau de reproducere pe termen lung.

Cu toate acestea, afectiunea poate reveni, iar unele complicatii isi pot face aparitia:

• abces in zona scrotului, care poate necesita drenaj;

• epididimita cronica;

• moartea tesutului testicular din cauza lipsei de sange;

• infertilitate.

Epididimita cronica

In cazul epididimitei cronice, medicii nu vor prescrie antibiotice, deoarece inflamatia se produce fara existenta unei infectii.

Tratamentul include:

- bai calde frecvente;

- medicamente antiinflamatoare care nu contin steroizi;

- medicamente pentru relaxarea muschilor;

- interventie chirurgicala pentru eliminarea epididimului afectat.