Uscaciunea vaginala: cauze si tratament

In timpul menopauzei, productia de estrogen se va incetini si apoi se va opri. Atunci cand se intampla acest lucru au loc o serie de schimbari nedorite in corpul unei femei. Menstrele devin neregulate si apoi se opresc, apar bufeurile, schimbarile bruste de dispozitie, ingrosarea vocii si cresterea parului facial.

Uscaciunea vaginala este un alt simptom frecvent intalnit la menopauza si unul experimentat de foarte multe femei. Aceasta poate sa apara la orice varsta din cauze diferite si poate avea avea un impact major asupra vietii sexuale a unei femei. Din fericire, exista destul de multe tratamente disponibile care pot ameliora acest simptom.

Peretii vaginali sunt acoperiti de o mucoasa, un strat subrire de fluide lubrifiante. Modificarile hormonale din timpul ciclului menstrual si varsta, afecteaza cantitatea si consistenta acestor fluide. Exista si o serie de conditii care contribuie la uscaciunea vaginala, printre care:

- scaderea nivelului de estrogeni - nivelul scazut de estrogeni este principala cauza de uscaciune vaginala. Estrogenul este un hormon femin care mentine tesutul vaginal sanatos printr-o lubrifiere vaginala normala dar si prin mentierea elasticitatii tesutului si aciditatea adecvata.

Acesti factori creaza o bariera naturala de aparare impotriva infectiilor tractului urinar si vaginal. Cand nivelul de estrogen scade, mucoasa vaginala se subtiaza, devine mai putin elastica si mai fragila. Printre cauzele care determina modificarea nivelului de estrogen sunt:

• menopauza sau perimenopauza,
• nasterea,
• alaptarea,
• declinul functiei ovariene ca urmare a tratamentelor pentru cancer (radioterapia, chimioterapia si terapia hormonala),
• indepartarea chirurgicala a ovarelor,
• dezechilibre imunitare,
• fumatul,
• medicamentele,
• alergiile si medicamentele pentru tratarea racelii,
• unele antidepresive,
• medicamentele pentru suprimarea productiei de estrogen (cum ar fi cele utilizate in tratamentul cancerului de san).

- sindromul Sjogren- In cazul acestei boli autoimune, sistemul imunitar ataca tesutul sanatos. In plus fata de uscarea ochilor si a gurii, sindromul Sjogren poate provoca inclusiv uscaciune vaginala.

- dusurile intravaginale - procesul de curatare a vaginului cu ajutorul apei de la dus pertruba echilibrul chimic normal din vagin si poate provoca inflamatii (vaginita), dar si uscarea vaginului.

Orice senzatie de arsura, mancarime sau disconfort din zona vaginala justifica solicitarea unei consultatii la medicul ginecolog. Medicul va dori sa afle de la pacienta istoricul sau medical, de cand dureaza simptomele si daca acestea ar putea fi agravate de ceva anume.

Apoi ginecolgoul va face un examen pelvin si va analiza daca exista semne de subtiere a mucoasei vaginale sau roseata. Examenul va ajtua la excluderea altor posibile cauze ale desconfortului vaginal, inclusiv o infectie de tract urinar. Specialistul ar putea solicita pacientei sa faca un test Papanicolau pentru a verifica starea de sanatate a aparatului reproducator

Tratamentul cel mai frecvent pentru uscaciunea vaginala este terapia cu estrogen topic pentru restabilirea nivelurilor de estrogen. Prin intermediul acestui tip de terapie simptomele vaginale sunt ameliorate dar nu va creste valoarea estrogenului din sange la fel de mult ca in urma terapiei orale cu estrogen.

Majoritatea femeilor folosesc una din cele trei tipuri de estrogen cu eliberare vaginala:

- inelul vaginal care contine estrogeni - acest inel moale si flexibil va fi introdus in vagin si va elibera un flux constant de estrogen, direct la tesuturile vaginale. Inelul se va inlocui la trei luni

- comprimate vaginale cu estrogen - se va utiliza un aplicator de unica folosinta pentru inserarea unui comprimat in vagin, o data pe zi in primele doua saptamani de tratament. Apoi se poate introduce un comprimat de doua ori pe staptamana pana cand simptomul de uscaciune vaginala se amelioreaza

- crema vaginala cu estrogen - se va utiliza un aplicator pentru inserarea cremei in vagin. In functie de tipul cremei, aceasta poate fi aplicata in fiecare zi in primele doua-patru saptamani si apoi o data la trei saptamani

Orice tip de produs care contine estrogeni poate avea reactii adverse cum ar fi sangerari vaginale si dreri de sani. Estrogenul topic nu este recoamndat femeilor cu cancer de san, mai ales daca acestora li s-a recomandat un inhibitor de aromataza, celor care au un istoric familial de cancer endormetrial, au sangerari vaginale nediagnosticate, sunt insarcinate sau alapteaza.

Utilizarea pe termen lung a estrogenului topic nu a fost suficient analizata, dar multi medici considera ca acesta poate fi administrat in siguranta. Pentru ca vaginul sa fie lubrifiat, se va incerca sa se foloseasca o crema sau gel vaginal lubrifiant. Prin utilizare lubrifiantelor pe baza de apa, cu putin timp inainte e actul sexual, uscaciunea vaginala va disparea iar contactul sexual va fi mai placut.

Uscaciunea vaginala poate fi insotita de urmatoarele semne si simptome:
- mancarime
- arsura
- sensibilitate
- durere sau sangerare usoara in timpul actului sexual
- urinare frecventa sau senzatie imperioasa de urinare.

Medicul de familie va recomanda pacientei un medic ginecolog care va evalua starea sa de sanatate. Iata cateva informatii care pot ajuta o pacienta sa se pregateasca adecvat pentru consultatie.
- Ce este de facut pana la momentul consultatiei:

• Pacienta poate solicita telefonic detalii legate de ora consultatiei dar si despre anumite masuri pe care le-ar putea lua in avans pentru a se pregati pentru testele uzuale de diagnostic.
• Pacienta va nota orice fel de simptome cu care se confrunta, chiar si pe cele care par a nu avea legatura cu motivul programarii.
• Pacienta va face o lista cu informatiile medicale cheie
• Pacienta isi va nota intrebarile la care doreste sa obtina raspunsuri de la medic.

- Medicul va dori sa afle raspuns la o serie de intrebari, din partea pacientei. Printre acestea ar putea fi:

• Ce simptome se manifesta la nivelul vaginului?
• De cat timp dureaza aceste simptome?
• Aveti cicluri menstruale regulate?
• Cat de mult va deranjeaza simptomele?
• Sunteti activa sexual?
• Acest inconvenient limiteaza activitatea dvs. sexuala?
• Utilizati sapun parfumat alte produse pentru toaleta intima? Faceti dusuri intravaginale?
• Ati incercat sa folositi lubrifianti sau creme hidratante eliberate fara prescriptie medicala?