Dereglarile ciclului menstrual

Multe femei sunt de parere ca sufera de o dereglare a ciclului menstrual.

Dimpotriva, altele considera ca si daca ciclul menstrual nu este exact ca la carte, dar asa a fost parcursul pe toata durata vietii, asa este normal sa fie.

Ce inseamna dereglarile de ciclu menstrual, ce le produce si cum se trateaza sunt aspecte pe care femeile ar trebui sa le cunoasca.

Desi pot parea probleme minore sau care sa nu aiba repercusiuni pe termen lung, exista complicatii pe care le pot produce aceste dereglari de ciclu menstrual.

Ciclul menstrual este fenomenul natural si asadar fiziologic cu o durata de aproximativ 28 de zile care este parcurs de catre mucoasa uterina. Prima zi de ciclu menstrual este calculata ca prima zi de menstra, adica de sangerare. Sangerarea trebuie sa dureze in mod fiziologic intre 4 si 6 zile.

Calculand de la prima zi de menstruatie, in a 14-a zi se produce ovulatia (ori mai precis la jumatatea timpului total de ciclu menstrual, ex. la un ciclu fiziologic de 26 de zile, ovulatia se va produce teoretic in a 13-a zi a ciclului menstrual), adica eliminarea ovulului de catre un folicul ovarian localizat in unul din cele doua ovare.

In aceasta perioada grosimea endometrului este tot mai crescuta deoarece se pregateste pentru nidare. Nidarea este fixarea unui ovul fecundat, care este primul pas pentru desfasurarea sarcinii.

Ingrosarea mucoasei uterine, a endometrului continua pana in ziua 28 cand, daca nu a fost produsa aceasta nidare, mucoasa uterina ingrosata este eliminata prin menstra. De aici incolo ciclul menstrual se reia. Acestia sunt pasii principali fiziologici ai ciclului menstrual.

O variatie de 1, 2 zile in plus si 1, 2 zile in minus este acceptata ca si o variatie fiziologica. Asta inseamna ca un ciclu menstrual care dureaza intre 26 si 30 de zile este incadrat tot ca fiziologic.

Ciclul menstrual este controlat de catre doi hormoni secretati de catre ovar, denumiti estrogen si progesteron. La randul lor, hormonii ovarieni sunt sub un control mai central, prin intermediul hipofizei.

FSH si LH sunt hormonii centrali care controleaza stimularea foliculilor ovarieni si eliberarea de ovule. Follicule stimulating hormone, hormonul de stimulare foliculara si Lutheiza, hormonul luteinizant impreuna cu GnRH (gonadotropin releasing hormone) reprezinta pachetul hormonal care controleaza secretia adecvata de ovule.

Exista mai multe tipuri de dereglari ale ciclului menstrual, unele se refera la durata ciclului menstrual, iar o a doua categorie se refera la simptomele resimtite in timpul menstruatiei.

Ca si durata, cea mai rara dereglare a ciclului menstrual se refera la o perioada mai mica de 26 de zile a ciclului menstrual. Dereglarea poate fi asociata cu o suprapunere de doua cicluri ovulatorii pe aceeasi luna.

Cea mai frecventa anomalie a ciclului menstrual se refera la o durata mai mare de 28/30 de zile din ciclul menstrual. O durata de 35-40 de zile sau in anumite cazuri si de o intarziere cu o luna, doua a ciclului menstrual poate reprezenta deja, o dereglare severa a ciclului menstrual.

Exista si cazuri de amenoree, adica de o absenta totala a mentruatiei, o absenta a sangerarii din timpul ciclului menstrual.

O alta dereglare se refera la simptomele resimtite de femeie in timpul menstruatiei, adica dismenoree. Durerea intensa resimtita de femeie in timpul menstruatiei care depaseste pragul obisnuit de durere, sau daca devine prea intensa, este posibil a fi considerata dismenoree.

Alta patologie se refera la cantitatea de sange eliminata in timpul menstruatiei. Daca sangerarea este prea abundenta, ori daca durata menstruatiei depaseste cele 6 zile (8-10 zile de sangerare) atunci ne referim la o patologie a ciclului menstrual.

Un ciclu menstrual patologic mai este reprezentat si de o disfunctie care nu poate fi perceputa atat de usor. Disfunctia se refera la un ciclu menstrual anovulator, adica in perioada ciclului menstrual nu este eliminat ovulul.

Exista mai multe cauze de dereglari ale ciclului menstrual. Printre acestea se numara: cauzele neurologice, cauzele vasculare de coagulare, cauzele hormonale si cauzele ginecologice, cauze metabolice, cauze de etiologie a medicatiei.

Se poate observa asadar ca exista numeroase clase de cauze, fiecare cu subimpartirile si actiunile lor.

- Cauzele neurologice

In aceasta clasa majora intra cauzele neurologice, mai precis cele psiho-sociale si cele psihiatrice. In ce priveste cele de factura psiho-sociala, ele apar in perioada unei activitati mai intense sau mai solicitante psihic.

In perioada de stres prelungit sau de insomnii ori de griji, toate acestea pot interfera in final cu sistemul neuro-endocrin.

Organismul nostru are doua metode de a controla toate sistemele si organele interne. Una este neurologica iar a doua este cea endocrina. Insa cea mai eficienta este o imbinare neuro-endocrina.

Altfel spus, activitatea noastra neurologica ce tine de psiho-social intervine in activitatea noastra endocrina si care in speta va produce dereglari endocrinologice.

Cauzele psihiatrice se refera la faptul ca anumite persoane care sufera de depresie ori in anumite tipuri de sindrom maniacal ori maniaco-depresiv s-a observat a avea si o serie de disfunctii din sfera genito-urinara si asadar au disfunctii de ciclu menstrual.

Dereglarile cele mai frecvente din cadrul cauzelor neurologice se refera la o amenoree, sau o intarziere a ciclului menstrual de lunga durata, de ordinul saptamanilor sau chiar lunilor.

- Cauzele vasculare

In sistemul nostru circulator, adica componenta de elemente figurate a sangelui, exista celule care au ca si activitate principala coagularea sanguina. Aceste celule poarta denumirea de plachete sau trombocite.

In cazul in care celule sunt intr-un numar prea scazut (trombocitopenie), ciclul menstrual poate fi afectat direct. Adica dupa sangerare nu se mai poate produce si o estompare a acesteia, iar sangerarile sunt prea abundente sau perioada de menstra tine mai mult de cele 4-6 zile fiziologice.

Exista si cazul invers de trombofilie, caz in care numarul trombocitar este prea crescut, iar sangerarea este una cu dureri intense (dismenoree), ori desprinderea tesutului endometrial se produce in cantitate mica sau deficitara.

- Cauzele metabolice

Metabolismul in general va influenta activitatea endocrina. Astfel ca la persoanele obeze (in special daca vorbim de o obezitate grad 2 sau 3, o obezitate accentuata) aceasta va interfera cu activitatea secretorie si poate produce toata gama de dereglari ale ciclului menstrual.

- Cauzele de etiologie a medicatiei

Anumite medicamente din clasa celor anxiolitice dar si din cele anticoagulante ori o serie variata de medicamente, printre care si anticonceptionalele sau medicamente cu continut hormonal pot afecta la modul grav ciclul menstrual.

Printre cauze, regasim si conditiile de viata si de mediu. S-a observat ca si alcoolismul cronic sau consumul de substante stupefiante ori de droguri poate interfera intens in ciclul menstrual.

- Cauzele hormonale si ginecologice

Dereglari ale FSH, LH ori estrogen si progesteron, ori in alte clase hormonale vor interfera cu ciclul menstrual. O dereglare a activitatii secretorii hormonale, fie in mod direct fie o dereglare secundara din cauzele principale enumerate anterior (printre care cele de abuzul de medicamente sau de factura neurologica), vor produce dereglari importante ale ciclului menstrual.

Cauzele endocrinologice pot fi date de: consumul pe termen lung de anticonceptionale ori de alte medicamente cu continut hormonal, supunerea la unele studii ori terapii de fertilitate sau cand persoanele in cauza au donat ovule (unde se produc voit o sistare si mai apoi o repornire a activitatii ovulatorii).

Cea mai importanta clasa de dereglari ale ciclului menstrual este clasa aparatului genito-urinar. In aceasta clasa majora se afla cauzele uterine, ovariene si vaginale.

La cele vaginale, cauzele se refera la o infectie bacteriana a vaginului sau infectii repetate ale vaginului, care poate sa produca dereglari ale ciclului menstrual.

Tot in aceasta categorie intra si cauzele uterine. Adica prezenta unui fibrom uterin poate produce amenoree sau dismenoree (ciclu menstrual dureros). Ori in cadrul celor ovariene foarte des sunt regasite chisturile ovariene sau micro-poli-chisturi ovariene.

Cel mai important inainte de a trata aceasta disfunctie a ciclului menstrual trebuie efectuata o diagnosticare precisa. Aceasta diagnosticare trebuie sa impuna o serie de analize paraclinice, insa mai inainte de toate trebuie alcatuita o anamneza precisa.

La aceasta anamneza sunt foarte importante datele conferite de catre pacienta, care trebuie sa incerce sa isi aminteasca cu o cat mai mare acuratete perioada de cand a aparut aceasta disfunctie a ciclului menstrual si care este durata dintre cele doua cicluri menstruale. Durerile resimtite la ciclul menstrual si abundenta sangerarilor sunt si ele foarte importante.

Analizele paraclinice care ar trebui efectuate sunt in primul rand niste analize hormonale, ale hormonilor sexuali si ale hormonilor de control a celor sexuali. Adica o analiza a nivelului de estrogen, progesteron, LH, FSH, prolactina si GnRH.

Ulterior acestora este necesara o ecografie transvaginala a uterului si a ovarelor pentru depistarea eventualelor formatiuni patologice. Mai precis o ecografie pentru depistarea posibilitatii de fibrom sau de chisturi ovariene.

Se poate impune necesitatea unor analize paraclinice ce tin de elementele figurate ale sangelui, adica evaluarea unor analize de coagulare: numar trombotic, INR sau analiza factorilor de coagulare.

Se mai poate constata si istoricul de abuz de medicamente sau de tipul si durata utilizarii de anticonceptionale ori de analiza a ce inseamna dieta pacientei.

Tratamentul este unul racordat la tipul etiologiei dereglarii de ciclu menstrual. Dar in cele mai multe din cazuri va fi necesara si o terapie pe baza hormonala, adica o terapie cu anticonceptionale sau alte medicamente cu continut hormonal adecvat.

Iar daca este vorba de un fibrom sau de un chist ovarian de mari dimensiuni, ori daca vorbim desre un uter fibromatos sau de ovar micropolichist, ginecologul poate decide si asupra unei interventii chirurgicale de corectie operatorie.