Cum pot fi evitate si tratate problemele menstruatiei anormale?

Cele mai multe femei au perioade menstruale care dureaza de la 4 pana la 7 zile. Menstruatia unei femei are loc, de obicei, la fiecare 28 de zile, dar ciclurile menstruale normale pot varia de la 21 pana la 35 de zile.

Exemple de probleme menstruale includ, printre altele, si:

-Ciclul menstrual are loc la mai putin de 21 de zile distanta sau mai mult de 35 de zile;
-Lipsa a 3 sau mai multe perioade menstruale la rand;
-Fluxul menstrual, care este mai abundent sau mai scazut decat de obicei;
-Menstruatiile care dureaza mai mult de 7 zile;
-Perioadele menstruale care sunt insotite de durere, crampe, greata sau varsaturi;
-Sangerare sau pete care apar intre perioadele menstruale, dupa menopauza sau dupa orice act sexual.

Exemple de menstruatie anormala includ urmatoarele:

-Amenoreea este o afectiune care presupune ca perioadele menstruale ale unei femei sa se opreasca complet. Absenta unei perioade de timp de 90 de zile sau mai multe zile este considerata anormala cu exceptia cazului in care femeia este gravida, alapteaza sau are menopauza (care are loc, in general, la femeile cu varsta cuprinsa intre 45 si 55 de ani).

Femeile tinere care nu au avut prima experienta menstruala pana la varsta de 15 sau 16 ani sau in termen de 3 ani de cand sanii au inceput sa se dezvolte complet sunt, de asemenea, predispuse sa dezvolte amenoree.

-Oligomenoreea se refera la perioadele menstruale care apar rar si la intervale neregulate.

-Dismenoreea se refera la menstruatiile dureroase si crampele menstruale severe. Un disconfort in timpul ciclului menstrual este normal pentru majoritatea femeilor, insa durerile severe reprezinta un semnal de alarma.

-Sangerarile uterine anormale pot implica o mare varietate de tulburari ale ciclului menstrual, inclusiv: un flux menstrual mai abundent, o menstruatie care dureaza mai mult de 7 zile, sangerari neregulate sau patare intre cicluri, dupa sex, dupa menopauza.

Exista mai multe cauze ale menstruatiilor anormale, variind de la stres pana la afectiuni medicale grave. Printre acestea putem aminti:

-Stresul si factorii stilului de viata – pierderea sau castigarea semnificativa in greutate, dietele, schimbarile exercitiilor din rutina zilnica, calatoriile, bolile sau alte intreruperi in rutina de zi cu zi a unei femei pot avea un impact negativ asupra ciclului menstrual.

-Contraceptivele – cele mai multe pilule contraceptive contin o combinatie de hormoni estrogeni si progesteroni (unele pilule contin progesteron in monoterapie). Pastilele previn sarcina. Administrarea de contraceptive poate afecta ciclul menstrual al unei femei. Unele femei au cicluri menstruale neregulate sau menstruatia lipseste timp de pana la 6 luni dupa intreruperea tratamentului cu pilulele contraceptive.

Acesta este un aspect foarte important atunci cand va planificati sa deveniti gravida. Femeile care iau pilule anticonceptionale si care contin numai progesteron pot avea sangerari intre perioadele menstruale.

-Polipii uterini sau fibroamele – polipii uterini sunt de dimensiuni reduse, benigni (non cancerosi) ce cresc in mucoasa uterului. Fibroamele uterine sunt tumori care se ataseaza la peretele uterului.

Pot exista unul sau mai multe fibroame care variaza ca dimensiuni si pot fi de marimea unei seminte de mar, putand ajunge pana la dimensiunea unui grepfrut. Aceste tumori sunt de obicei benigne, dar ele pot provoca sangerari abundente si dureri in timpul perioadelor menstruale. In cazul in care fibroamele sunt mari, se poate pune presiune asupra vezicii urinare sau rectului, cauzand astfel disconfort.

-Endometrioza – tesutul endometrial care captuseste uterul se rupe in fiecare luna si este eliminat odata cu fluxul menstrual. Endometrioza apare atunci cand tesutul endometrial incepe sa creasca in afara uterului.

De foarte multe ori, tesutul endometrial se ataseaza ovarelor sau trompelor uterine si uneori creste la nivelul intestinelor sau al altor organe din tractul digestiv inferior ori in zona dintre rect si uter. Endometrioza poate provoca sangerari anormale, crampe sau dureri inaintea si in timpul perioadelor menstruale ori dupa un act sexual dureros.

-Boala inflamatorie pelviana – boala inflamatorie pelviana este o infectie bacteriana care afecteaza sistemul de reproducere feminin. Bacteriile pot intra in vagin prin intermediul contactului sexual si apoi se pot extinde la nivelul uterului si al tractului genital superior.

Bacteriile pot intra in tractul reproductiv prin proceduri ginecologice sau prin nastere, avort spontan sau avort. Simptomele acestei boli includ secretii vaginale, cu un miros neplacut, cicluri menstruale neregulate, dureri pelviene sau la nivelul zonei abdominale inferioare, febra, greata, varsaturi sau diaree.

-Sindromul ovarului polichistic – in sindromul de ovar polichistic, ovarele produc cantitati mari de androgeni, care sunt hormoni de sex masculin. Saculeti mici umpluti cu lichid se pot forma in ovare. Acestia pot fi observati la ultrasunete.

-Modificarile hormonale pot preveni maturarea ovulelor si, deci, ovulatia nu poate avea loc in mod consecvent. Uneori, o femeie cu sindrom de ovar polichistic va avea menstruatii neregulate sau menstruatia se poate stopa. In plus, aceasta conditie este asociata cu obezitatea, infertilitatea si hirsutismul (cresterea excesiva a parului si aparitia acneelor).

-Insuficienta ovariana prematura – aceasta situatie apare la femeile sub 40 de ani ale caror ovare nu functioneaza in mod normal. Ciclul menstrual se opreste, similar cu menopauza.

Acest lucru poate sa apara la pacientii care sunt tratati pentru cancer cu chimioterapie si radiatii sau la femeile cu un istoric familial de insuficienta ovariana prematura sau anumite anomalii cromozomiale. In cazul in care aceasta conditie apare, consultati medicul.

Alte cauze ale menstruatiei anormale includ:
-Cancerul uterin sau cancerul de col uterin;
-Medicamentele, cum ar fi steroizii sau medicamentele anticoagulante;
-Afectiuni medicale, cum ar fi tulburarile de sange, probleme cu glanda tiroida sau tulburarile pituitate care afecteaza echilibrul hormonal;
-Complicatii asociate cu sarcina, inclusiv avortul spontan sau o sarcina ectopica (extrauterina).

In cazul in care orice aspect legat de ciclul menstrual a suferit modificari, ar trebui sa pastrati o inregistrare precisa, atunci cand menstruatia dumneavoastra incepe si se termina, inclusiv valoarea debitului si daca apar cheaguri mari de sange.

Tineti evidenta oricaror altor simptome, cum ar fi sangerare intre perioadele menstruale si crampele menstruale ori dureri. Medicul dumnveavoastra va intreba despre ciclul menstrual si istoricul medical. Doctorul va efectua un examen fizic, inclusiv un examen pelvian si, uneori, un test Papanicolau.

Medicul poate recomanda, de asemenea, anumite teste, inclusiv:

-Teste de sange pentru a exclude starea de anemie sau alte tulburari medicale;
-Culturi vaginale pentru identificarea diverselor infectii;
-Un examen ecografic pentru a verifica fibromul uterin, polipii sau chistul ovarian;
-O biopsie endometriala, in care este scoasa o mostra de tesut din mucoasa uterului pentru a diagnostica endometrioza, dezechilibrul hormonal sau celulele canceroase.

Endometrioza sau alte conditii pot fi diagnosticate printr-o procedura numita laparoscopie, in care medicul face o incizie mica in abdomen si apoi va introduce un tub subtire, cu o lumina atasata pentru a vizualiza uterul si ovarele.

Contactati un medic daca aveti oricare dintre urmatoarele simptome:

-Dureri severe in timpul perioadei menstruale sau intre menstruatii;
-Sangerari neobisnuite;
-Cheaguri mari de sange;
-O descarcare vaginala anormala sau urat mirositoare;
-Febra mare;
-O menstruatie care dureaza mai mult de 7 zile;
-Sangerari vaginale sau pete intre menstruatii sau dupa ce ati trecut la menopauza;
-Menstruatii care devin neregulate dupa ce ati avut cicluri menstruale regulate;
-Greata;
-Varsaturi in timpul perioadei menstruale;
-Simptome ale sindromului de soc toxic, cum ar fi febra, varsaturile, diareea, lesinul sau ametelile;

Ar trebui sa mai apelati la serviciile unui medic si in cazul in care credeti ca sunteti gravida.

Tratamentul impotriva menstruatiei anormale depinde de cauza de baza:

-Reglarea ciclului menstrual: hormonii, cum ar fi cei estrogeni sau progesteroni, pot fi prescrisi pentru a ajuta la controlul sangerarii;

-Controlul durerii: durerile usoare sau moderate ori crampele pot fi diminuate prin luarea unor medicamente pentru eliberarea de dureri, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul. Aspirina nu este recomandata, deoarece poate provoca sangerari mai abundente.

-Tratarea fibromului uterin – aceasta cauza poate fi tratata medicamentos si/sau chirurgical. Initial, cele mai multe fibroame care cauzeaza simptome usoare pot fi tratate cu antialgice. Daca prezentati sangerari abundente, un supliment de fier v-ar putea fi de ajutor in prevenirea sau tratarea anemiei.

Doze mici de pilule contraceptive sau injectii cu progestativ pot ajuta la controlul sangerarilor abundente cauzate de fibroame. Medicamentele numite agonisti ai hormonului de eliberare a gonadotropinei pot fi folosite in micsorarea dimensiunilor fibroamelor.

-Tratarea endometriozei – desi nu exista niciun tratament pentru endometrioza, antialgicele pot ajuta la reducerea disconfortului creat. Tratamentele hormonale, cum ar fi pilulele contraceptive, pot ajuta la prevenirea ingrosarii tesutului uterin si reduc cantitatea de sange pierdut in timpul perioadelor menstruale.

In cazurile mai severe, un agonist al hormonului de eliberare a gonadotropinei poate fi folosit pentru a opri temporar perioadele menstruale. In cazurile severe, o interventie chirurgicala poate fi necesara pentru a elimina excesul de tesut endometrial, in crestere in pelvis sau abdomen.

Iata cateva recomandari pentru auto-ingrijire:

-Incercati sa va mentineti un stil de viata sanatos prin practicarea de exercitii;
-Consumati alimente cu continut scazut in grasimi. In cazul in care trebuie sa pierdeti in greutate, faceti acest lucru treptat;
-Asigurati-va ca sunteti odihnita;
-Incercati sa reduceti stresul prin folosirea tehnicilor de relaxare;
-Daca practicati atletismul, incercati sa evitati exercitiile fizice intense, deoarece activitatile sportive excesive pot duce la aparitia menstruatiilor neregulate;
-Folositi pilule anticonceptionale sau alte metode contraceptive conform instructiunilor;
-Schimbati tampoanele aproximativ de la 4 pana la 6 ore pentru a evita sindromul socului toxic si infectiile;
-Incercati sa faceti vizite regulate la doctor.