Cauzele sangerarilor anormale care apar intre ciclurile menstruale

Orice sangerare vaginala anormala care apare intre ciclurile menstruale se numeste sangerare intermenstruala, metroragie sau spotting (eng.). Acest tip de sangerare trebuie diferentiata de cea care apare dupa actul sexual (postcoitala). Atunci cand se investigheaza acest simptom, medicul ia in calcul varsta pacientei, pentru a orienta un viitor diagnostic.

Multe femei se confrunta cu sangerari in afara ciclului menstrual la intervale neregulate de timp, insa, oricare ar fi varsta de aparitie, nu trebuie sa fie ignorate, astfel incat, ori de cate ori se constata spotting-ul, trebuie sa se apeleze la un consult de specialitate. Cele mai multe dintre situatii au cauze benigne, insa exista si cazuri in care trebuie sa se investigheze suplimentar pentru a exclude un diagnostic cu prognostic nefavorabil.

Printre cauzele potentiale de sangerare intermenstruala, se numara: o masa ce se dezvolta la nivelul uterului sau colului uterin, stresul, schimbarea medicatiei, un avort, uscaciunea vaginala datorata lipsei de estrogeni, dezechilibre hormonale, endometrioza, folosirea de dispozitive intrauterine (sterilet), sarcina ectopica, folosirea anticoagulantelor, hipotirodismul sau o patologie neoplazica.

Contraceptivele hormonale

Acestea reprezinta o cauza frecventa de sangerari intermenstruale. In cazul in care apar, ele sunt prezente in primele 3 luni de folosire a medicatiei. Intre acestea, se identifica: steriletul (dispozitiv intrauterin), plasturii contraceptivi, inelele vaginale, anticonceptionalele orale si implantul contaceptiv.

In cazul in care sangerarile continua pentru mai mult de 3 luni, este recomandat sa se ceara ajutorul unui medic specialist. Deseori, cand se opteaza pentru o metoda contraceptiva alternativa, poate disparea sangerarea. O alta cauza legata de contraceptia hormonala este atunci cand o pacienta uita sa ia o pastila sau plasturele nu functioneaza.

Contraceptia de urgenta

Sangerarea poate fi cauzata si de folosirea contaceptiei de urgenta, bine cunoscuta drept “pastila de a doua zi”.

Avortul

Avortul spontan poate fi cauza unei sangerari intermenstruale, fiind considerat un semn ce apare initial si care poate orienta diagnosticul. Acesta poate aparea in orice moment al unei sarcini, uneori chiar inainte ca o femeie sa isi dea seama ca este insarcinata.

De asemenea, si avortul la cerere poate fi cauza unei sangerari, iar, in acest caz, spotting-ul poate dura pana la cateva saptamani de la procedura.

Alte simptome care pot indica un avort includ: dureri sau crampe abdominale, scurgeri vaginale sau portiuni tisulare exteriorizate la nivelul vaginului, dureri lombare. In cazul in care sangerarea este foarte intensa, trebuie sa se apeleze la medicul specialist.

Boli cu transmitere sexuala (BTS)

Unele infectii cu transmitere sexuala pot provoca sangerari vaginale ce apar in afara perioadelor de ciclu menstrual.
Un exemplu din aceasta categorie este infectia cu Chlamydia, care, pe langa sangerare intermenstruala, poate provoca si sangerare in timpul sau dupa actul sexual.

O alta infectie bacteriana ce poate fi responsabila de sangerarile intermenstruale este cea cu Neisseria gonorrheae.
Alte simptome care pot ridica suspiciunea unei infectii vaginale sunt: scurgere vaginala de culoare galbuie, disurie sau poliurie (durere la urinare si urinare frecventa), scurgeri la nivel rectal, sangerari rectale.

Persoanele care sufera de boli cu transmitere sexuala trebuie sa se adreseze medicului specialist, care va recomanda un tratament antibiotic.

Traumatismele

Sangerarea poate fi provocata si de o leziune la nivelul vaginului.

Cea mai frecventa cauza este reprezentata de actul sexual cu penetrare. Este cu atat mai frecventa cu cat se constanta uscaciune la nivel vaginal. In mod fiziologic, glandele Bartholin au rolul de a secreta un lichid cu rol in lubrefierea mucoasei vaginale.

In cazul aparitiei anumitor patologii, precum diabetul, cancerul, sau unor situatii fiziologice precum lipsa excitatiei sau menopauza, prin modificarea nivelelor hormonale, se constata uscaciunea vaginala.

Menopauza sau perimenopauza

Menopauza este definita ca perioada de timp cand femeile inceteaza a mai avea ciclu menstrual. De obicei, aceasta apare in jurul varstei de 45-55 ani, cu variatii individuale. Ea se constata cand o femeie nu a mai avut ciclu menstrual de aproximativ 1 an.

Perimenopauza este perioada de timp premergatoare menopauzei, avand o durata de pana la 10 ani, timp in care nivelurile hormonale sunt intr-o continua schimbare. Astfel, se constata cicluri menstruale neregulate, spotting sau sangerari abundente.

Sarcina

Spotting-ul poate aparea uneori in timpul sarcinii. Aproximativ 25% dintre femei se confrunta cu sangerari sau spotting in timp ce sunt insarcinate.

In trimestrul I, spotting-ul se poate datora:
• implantarii, cand ovulul fertilizat este atasat mucoasei uterine;
• actului sexual;
• schimbarilor hormonale;
• schimbarilor de la nivelul colului uterin;
• testelor invazive efectuate pentru maladii genetice, precum amniocenteza sau biopsia de vilozitati coriale.

Fibroamele uterine

Fibroamele uterine sunt mase tumorale benigne ce apar in oricare dintre straturile uterului. Acestea pot avea multiple cauze, intre care cele genetice sau hormonale.
Unele femei nu se confrunta cu niciun fel de simptome, in timp ce altele au sangerari, dureri pelvine, mictiuni frecvente, constipatie (prin compresie asupra rectului), dureri lombare, la nivelul membrelor inferiore sau cicluri menstruale abundente.

Acestea pot fi de dimensiuni mici, cand, de obicei, nu produc simptome, sau de dimensiuni crescute, cand modifica suprafata uterina.

Diferite tipuri de neoplazii

Desi majoritatea cauzelor de sangerare intermenstruala este de natura benigna, sangerarile vaginale pot fi si un simptom al unor tipuri de cancere.
Cancerul de col uterin poate afecta femei de toate varstele, insa este mai intalnit in cazul femeile active sexual, cu varsta cuprinse intre 30 si 45 de ani. Cauza principala a acestui tip de cancer este infectia persistenta cu tulpini inalt patogene de HPV (Human Papilloma Virus).

De obicei, primul simptom al cancerului de col uterin este sangerarea intermenstruala sau dupa actul sexual. Alte simptome sunt dureri sau discomfort in timpul actului sexual (dispareunie), ori scurgeri vaginale cu miros neplacut.

Cancerul uterin apare, de obicei, la femeile aflate in menopauza, ceea ce inseamna ca acestea nu mai au cicluri menstruale. Astfel, orice sangerare aparuta in aceasta perioada trebuie sa constituie un semnal de alarma. Daca femeile nu se afla la menopauza, sangerarile pot aparea intre cicluri. Uneori, sangerarile sunt mai abundente decat de obiei si pot fi insotite de dureri abdominale sau in timpul actului sexual.

De obicei, spotting-ul nu este un motiv de ingrijorare, dar poate fi un inconvenient, mai ales cand pacientele nu se asteapta sa apara.
Astfel, o metoda buna de a tine evidenta sangerarilor este de a nota prima si ultima zi a ciclurilor menstruale, pentru a observa orice modificare din afara acestora.

Atunci cand apare spotting-ul, se poate consulta medicul specialist pentru a identifica o eventuala cauza si pentru a o trata. In timpul sarcinii, sangerarile pot fi controlate prin evitarea eforturilor fizice si prin cat mai multa odihna.

Daca sangerarile persista, fie ca este vorba de o pacienta insarcinata sau nu, este recomandata o vizita la medicul specialist pentru a exclude o patologie de origine neoplazica.

Bibliografie:
https://www.healthline.com/health/womens-health/spotting-vs-period#takeaway
https://patient.info/doctor/intermenstrual-and-postcoital-bleeding
https://health.clevelandclinic.org/when-should-you-worry-about-spotting-between-periods/
https://www.medicalnewstoday.com/articles/321811#treatment-and-prevention
https://www.medicalnewstoday.com/articles/321394#when-to-see-a-doctor