Boala Canavan: afectiune genetica rara

Boala Canavan este o afectiune genetica rara ce afecteaza sistemul nervos central, in principal creierul. Este o patologie neurodegenerativa, ceea ce inseamna ca tesutul cerebral se altereaza cu timpul si structura sa se modifica treptat. Lipsa substantelor neurotransmitatoare importante de la nivel cerebral face tesutul sa devina moale, spongios, fiind afectata si functia neurologica.

Boala Canavan reprezinta de fapt un grup de afectiuni numite leucodistrofii. Leucodistrofiile sunt patologii rare cu implicare a factorilor genetici.

Boala Canavan poate aparea la varsta de nou-nascut/sugar, respectiv in primii ani de copilarie. Boala Canavan infantila, ce apare pana la varsta de 1 an, este tipul mai comun si este mult mai severa. Nou-nascutii si sugarii ce au manifestarile bolii Canavan supravietuiesc, de regula, pana la varsta copilariei sau adolescentei.

Boala Canavan juvenila, ce apare in copilarie, este mai rara si mai putin severa. Acest tip de boala nu pare sa scurteze semnificativ durata de viata a pacientului.

Boala Canavan este o patologie mostenita ereditar, ceea ce inseamna ca este transmisa de la parinti la copii. Cauza bolii este o mutatie genetica, fenomen ce apare atunci cand structura unei gene este modificata, iar rolul genei este alterat. Gena mutanta, in acest caz, este gena responsabila de producerea enzimei numita aspartoacilaza sau ASPA. Rolul ASPA este de a degrada si metaboliza un neurotransmitator cerebral numit N-acetil-aspartat.

Pacientii cu boala Canavan nu au suficient ASPA, astfel incat N-acetil-aspartatul se acumuleaza in tesutul cerebral. Acesta va distruge stratul de mielina (substanta alba cu rol de protectie si nutritie a celulelor nervoase cerebrale si spinale). In timp, moleculele acumulate de N-acetil-aspartat vor degrada tesutul cerebral, care va deveni spongios, cu multiple mici lacune umplute cu lichid, asemanator unor spatii chistice. Distrugerea tesutului cerebral va impiedica si functia cerebrala, astfel incat creierul nu va putea transmite si primi semnale nervoase corespunzator.

Semnele bolii Canavan infantile au debutul de regula intre varsta de 3 si 6 luni. Acestea pot include:
• Tonus muscular anormal, precum musculatura slabita sau rigidizata
• Cap de dimensiuni anormal de mari (macrocefalie) ce este dificil de controlat si aproape imposibil de tratat
• Intarzieri de crestere si dezvoltare, precum incapacitatea de a sta in sezut, de a merge in 4 membre, de a merge sau de a vorbi
• Dificultati de alimentare si/sau inghitire
• Lipsa abilitatilor motorii si lipsa controlului miscarilor
• Comportament tacit, aresponsiv, tacut, ce arata interes si emotii minime. Copiii afectati pot fi descrisi ca apatici

Majoritatea copiilor cu boala Canavan trec printr-o perioada de inrautatire a simptomelor, putand dezvolta semne si simptome amenintatoare de viata pana la varsta de 10 ani.

Semnele severe includ:
• Pierderea auzului si surditate
• Dizabilitati intelectuale marcate
• Spasme musculare, inclusiv ale musculaturii respiratorii
• Tulburari de inghitire
• Pierderea vederii

Inrautatirea simptomelor in jurul varstei de 10 ani apare in special in cazurile de boala Canavan infantila. Pacientii cu boala Canavan juvenila pot avea simptome blande, cu mici deficite de crestere si dezvoltare. Acestia pot avea tulburari de vorbire si dificultati cu atributiile scolare, insa simptomele nu sunt atat de severe.

Daca medicul pediatru care se ocupa de copilul dumneavoastra suspecteaza prezenta unei boli Canavan, acesta va recomanda un consult genetic cu un medic genetician specializat in pediatrie.

De asemenea, medicul va cere cateva teste paraclinice pentru a diagnostica afectiunea:
• Analize de sange si examen de urina pentru a masura nivelul de N-Acetil-Aspartat sau ASPA. Pot fi recomandate si alte teste care identifica mutatia genetica.
• Teste celulare care analizeaza fibroblastii, pentru a masura ASPA.

Boala Canavan poate fi diagnosticata inainte de nasterea copilului, in timpul vietii intrauterine, prin examinarea numita amniocenteza. Amniocenteza este un test de analiza a lichidului din sacul amniotic din interiorul cavitatii uterine. Amniocenteza poate fi realizata la varsta gestationala de 15 pana la 20 de saptamani.
Alt test disponibil este testul genetic numit CVS. Acesta se recomanda parintilor cu risc crescut de boala Canvas (istoric familial de boala sau purtatori ai mutatiei genetice) si analizeaza un fragment de placenta. Se poate realiza intre saptamanile 10 si 12 de sarcina.

Din pacate nu exista un tratament curativ pentru boala Canavan. Tratamentele disponibile si recomandate au ca scop gestionarea simptomelor, ameliorarea acestora si imbunatatirea vietii pacientului pentru cat mai mult timp.

Aceste optiuni includ:
• Nutritie enterala si parenterala, pentru a asigura nutritia si hidratarea, in cazul in care copilul nu se mai poate alimenta corespunzator
• Medicamente pentru a controla simptomele neurologice si crizele convulsive (anticonvulsivante)
• Fizioterapie si kinetoterapie pentru a imbunatati postura si controlul motor

Testele genetice si sfatul genetic pot ajuta intreaga familie sa inteleaga patologia Canavan si riscurile acesteia. Parintii care beneficiaza de sfat genetic de la un medic genetician tind sa faca alegeri cu mai multa incredere si mai multa cunostiinta de cauza, in ceea ce priveste viitorul si starea de sanatate a copilului.

In functie de severitatea afectiunii, vor aparea complicatii ale sistemului nervos central, ce implica tulburari de sensibilitate si motrocitate. Copiii cu boala Canavan au dificultati de a se ridica, de a merge in 4 membre si in 2 membre, precum si dificultati severe de inghitire.

Dezvoltarea intarziata este o alta complicatie frecventa, iar abilitatile de comunicare si limbaj vor aparea mult mai tarziu decat in mod normal.
Toate aceste complicatii au consecinte importante asupra calitatii vietii copilului.

Boala Canavan nu poate fi prevenita, insa familiile care isi doresc sa aiba copii isi pot face teste genetice care pot identifica mutatiile genetice, astfel incat acestia sa stie ca exista riscul de transmitere a mutatiei catre viitorul copil. Pentru ca nou-nascutul sa dobandeasca mutatia genetica, ambii parinti trebuie sa fie cel putin purtatori ai mutatiei.

Prognostic

Prognosticul pentru copiii cu boala Canavan depinde de tipul acesteia: infantila sau juvenila. Copiii cu boala Canavan infantila supravietuiesc pana in jurul varstei de 10 ani, in timp ce forma juvenila asigura o supravietuire pana la varsta de 20 de ani. In formele blande de boala, speranta de viata poate fi aproape normala.

Boala Canavan este o patologie genetica rara, cauzata de o mutatie specifica mostenita de la parinti. Afectarea este in principiu de natura neurologica, iar speranta de viata este deseori limitata. Pentru o gestionare mai buna a acestei patologii, medicul genetician recomanda sfatul genetic inainte de nastere.

Bibliografie
https://rarediseases.org/rare-diseases/canavan-disease/
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/6013-canavan-disease