Ce este sindromul Costello?

Sindromul Costello reprezinta o tulburare genetica rara care implica o dezvoltare fizica si mentala intarziata. Acest sindrom afecteaza diferite parti ale corpului, producand lasarea pielii, scaderea tonusului muscular si multe alte probleme grave, precum dezvoltarea de tumori maligne si defecte cardiace.

Cele mai frecvente afectiuni ale inimii includ cardiomiopatia hipertrofica, aritmiile sau defectele structurale.

Acest sindrom a fost descris pentru prima data de catre doctorul Jack Costello, in anul 1977. Fiind o afectiune extrem de rara, se estimeaza ca aproximativ 300 de persoane sufera de aceasta la nivel mondial. Totusi, se banuieste ca multe cazuri au ramas nediagnosticate.

Tratamentele curative pentru aceasta afectiune nu exista, iar singurele tratamente oferite sunt cele care amelioreaza afectiunile corelate cu acest sindrom.

De asemenea, se incearca imbunatatirea calitatii vietii si promovarea educatiei speciale pentru a depasi dificultatile de invatare.

Sindromul Costello este o afectiune genetica ce rezulta din mutatiile genei HRAS. Aceasta gena instruieste organismul sa produca o proteina cunoscuta sub numele de H-Ras.

Aceasta proteina ajuta la cresterea si divizarea celulelor. Mutatiile genei HRAS care apar in sindromul Costello determina cresterea si divizarea permanenta a celulelor, nu doar in momentele necesare.

Drept consecinta a acestui lucru, riscul de dezvoltare a tumorilor benigne si maligne este mult mai mare si poate sta si la baza aparitiei celorlalte simptome.

Mutatia HRAS poate afecta, de asemenea, producerea de fibre elastice din tesuturi. Aceste fibre sunt vitale pentru structurile organismului, precum plamanii, pielea si vasele mari de sange, inclusiv artera aorta.

Fibrele sunt importante si pentru mentinerea sanatoasa si rezistenta a parului si a pielii. Acelasi efect il au si asupra integritatii si rezistentei vaselor de sange si al tesutului pulmonar.

Trebuie cunoscut faptul ca doar o copie a genei mutante HRAS trebuie mostenita pentru a dezvolta sindromul Costello, iar cele mai multe cazuri provin din mutatii noi, in care nu exista istoric familial al acestei afectiuni.

Majoritatea simptomelor nu sunt observabile la nastere, ele incepand sa apara pe masura ce copilul se dezvolta.

In general, greutatea la nastere este normala sau chiar putin mai mare decat media, dar copilul se va dezvolta mult mai lent decat majoritatea copiilor fara aceasta afectiune.

Simptomele care caracterizeaza sindromul Costello sunt reprezentate de:

- Crestere lenta in inaltime;
- Dizabilitate intelectuala;
- Scurtarea gatului;
- Intarzieri in dezvoltare;
- Dificultati de hranire, mai ales in timpul suptului;
- Macrocefalie, adica dezvoltarea exagerata a volumului capului;
- Hidrocefalie sau acumulare de lichid in interiorul cutiei craniene;
- Formarea de pliuri cutanate libere, in special pe maini si picioare;
- Cute profunde in zona palmelor si talpilor;
- Urechi jos implantate;
- Reflux gastro-esofagian;
- Macroglosie sau cresterea in dimensiuni a limbii;
- Articulatii flexibile;
- Disfonie sau raguseala;
- Gura mai mare decat in mod normal;
- Strabism;
- Fragilizarea parului si unghiilor;
- Atrofie cerebrala;
- Scurtarea tendonului achilian;
- Probleme dentare;
- Criptorhidism;
- Formare de calusuri osoase;
- Hipoglicemie;
- Tulburari cardiace.

Sindromul Costello este o afectiune complexa, multisistemica si cu un potential crescut de producere a numeroase complicatii. De foarte multe ori, sugarii nu sunt capabili sa se hraneasca pe cale orala pana la aproximativ 2-4 ani sau pana cand incep sa vorbeasca.

Intarzierile in cresterea si dezvoltarea osoasa pot fi asociate cu o densitate osoasa scazuta si un risc mai mare de fracturi si osteoporoza. Adesea, aceste persoane pot fi nevoite sa foloseasca suplimente de vitamina D si calciu.

Problemele cardiovasculare debuteaza in copilarie, chiar daca simptomele apar mai tarziu. Hipertrofia cardiaca si defectele cardiace congenitale reprezinta doar cateva dintre complicatiile posibile, alaturi de tahicardie sau batai neregulate ale inimii.

Macrocefalia a fost asociata cu aproximativ 50% dintre pacienti. Macrocefalia poate fi asociata cu malformatia Arnold-Chiari, adica un defect de structura al creierului.

Se estimeaza ca aproximativ 30-50% dintre pacientii cu sindrom Costello vor dezvolta convulsii la un moment dat.

Tumorile reprezinta complicatii frecvente ale sindromului Costello, cele mai dese fiind papiloamele. Acestea apar in special in jurul nasului, gurii si anusului.

De asemenea, tumorile maligne au un risc mare de aparitie si includ rabdomiosarcomul, neuroblastomul si cancerul vezicii urinare.

Sindromul Costello este o boala foarte rara, fiind posibil ca medicii sa nu se gandeasca initial la ea. De asemenea, uneori pot exista simptome comune cu ale altor afectiuni, precum sindromul Noonan si sindromul cardio-facio-cutanat, acest lucru facand dificila diferentierea.

Pentru punerea diagnosticului sunt necesare evaluari ale inaltimii, greutatii si dimensiunii capului. Urmatoarea etapa implica testarea genetica moleculara, aceasta fiind extrem de importanta, deoarece poate releva mutatiile genei HRAS ce provoaca sindromul Costello.

Din pacate, sindromul Costello nu beneficiaza de un tratament specific. Totusi, afectiunile asociate acestuia, de exemplu cele cardiace, pot fi tratate in mod corespunzator.

Chirurgia poate ajuta cu succes la tratarea defectelor cardiace ce ar putea produce chiar si complicatii letale. Alte modalitati prin care persoanele cu sindrom Costello pot fi ajutate sunt reprezentate de:

- Ajutarea copiilor cu acest sindrom sa se hraneasca;

- Adaptarea educatiei la acestia;

- Terapia ocupationala si fizica;

- Interventii chirurgicale diverse, precum cele folosite in prelungirea tendonului lui Ahile;

- Eliminarea papiloamelor prin crioterapie;

- Efectuarea de controale repetate pentru a descoperi prezenta cancerului inca din stadiile incipiente.

Se fac cercetari permanente pentru a se putea gasi un tratament adecvat. Astfel, se fac studii cu privire la modul de actiune al inhibitorului farnesiltransferazei asupra genei HRAS.

Din punct de vedere al sperantei de viata nu au fost facute multe studii. Cu toate acestea, se considera ca daca persoanele cu acest sindrom decedeaza, cauza cea mai probabila o constituie o problema cardiaca.

Sindromul Costello este o boala rara ce afecteaza mai multe parti ale corpului. Semnele si simptomele sunt extrem de variate, pornind de la intarzierea dezvoltarii si tulburari de intelect, pana la afectare cardiaca si articulara.

Riscul persoanelor cu acest sindrom de a dezvolta cancer sunt extrem de mari, iar vizitele frecvente la medic sunt extrem de importante din acest motiv.

Din pacate, nu au fost descoperite inca tratamente specifice pentru aceasta boala, dar cercetatorii realizeaza studii pentru a putea trata boala la nivel genetic.