Hirsutism sau doar o hiperpilozitate

O problema caracteristica femeilor, dar care in cazuri mai rare poate afecta si barbatii, hirsutismul sau hiperpilozitatea au in comun o manifestare simptomatica, dar difera in cauza.

Simptomatic, aceasta inseamna o crestere prea abundenta a numarului de fire de par, sau o crestere prea mare in grosime si rezistenta a firului de par.

Femeile cunosc aceasta problema, deoarece se confrunta cu excesul de par care poate sa aiba localizari variate. Un exces de par facial, un exces de par in zona axiala sau un par prea des si prea intens pe maini ori picioare.

Insa cate persoane cunosc faptul ca in spatele acestei probleme estetice se poate ascunde o patologie medicala. Si cum diferentiem unde poate fi vorba de hirsutism (patologia) sau doar de o hiperpilozitate (excesul de par non-patologic).

Ce inseamna hiperpilozitatea

Hiperpilozitatea este excesul de foliculi pilosi (trunchiul firului de par altfel spus) care reprezinta o conditie specifica fiecarui individ. Desi acest numar de foliculi pilosi sau intensitatea acestora este tot o consecinta a unei secretii hormonale, aceasta nu mai inseamna o conditie patologica, ci inseamna doar o caracteristica a fiecarei persoane.

Se spune asadar ca anumite persoane au o abundenta mai mare a parului sau mai mica. Numarul de foliculi pilosi ramane relativ pe parcursul vietii si nu se modifica semnificativ, motiv pentru care aceasta conditie este una genetica.

Insa daca acest par devine mai intens colorat, mai mare ca si lungime sau mai gros ca si diametru al firului de par, caracteristicile tin deja de o secretie hormonala si ceea ce initial este diagnosticat ca si o hiperpilozitate poate fi acum, hirsutism.

Ce inseamna hirsutismul

Hirsutismul este deja exprimarea patologica a aceleiasi manifestari simptomatice, adica excesul de par sau de grosime ori lungime a firului de par, dar care apare pe parcurs si nu este nativa (innascuta).

Poate fi vorba, in cazuri foarte rare si despre un hirsutism congenital, dar cel mai adesea aceasta conditie exprima starea patologica dobandita pe parcursul vietii.

Definirea caracterelor noastre (barbat/ femeie) este dictata de catre o secretie hormonala. Incepand cu pubertatea, secretia de estrogen si progesteron dicteaza caracterele femeii, iar cea de testosteron - caracterele masculine.

Caracterele de barbat/ femeie dictate de acesti hormoni, duc la anumite modificari specifice: ingrosarea vocii (barbati) si acuitatea vocala (femeie); modificarea structurii osoase: oasele barbatilor devin de o densitate mai mare, in timp ce oasele bazinului se latesc la femei; dispozitia de masa musculara si tesut adipos: in timp ce fibrele de masa musculara se dezvolta mai intens la barbati, la femei incepe dispunerea tesutului adipos (pe muschii fesieri si pe muschii pectorali).

Aceste modificari hormonale dicteaza o serie intreaga de alte modificari, iar printre acestea se regaseste si numarul de foliculi pilosi ce se vor dezvolta si grosimea si lungimea acestor fire de par din cadrul pilozitatii.

Totusi, atat barbatii cat si femeile au intr-o cantitate mai redusa de estrogen si progesteron (in cazul barbatiilor) si o cantitate mai redusa de testosteron (in cazul femeilor) din toata gama celor 3 hormoni sexuali.

Testosteronul in schimb este hormonul care dicteaza o hiperpilozitate sau hirsutismul despre care vorbim. Acest hormon masculin va determina numarul de foliculi pilosi dezvoltati, va dicta si modul de dezvoltare al acestei pilozitati.

Asadar, pilozitatea, fie ca vorbim despre hiperpilozitate, fie ca vorbim despre hirsutims reprezinta o hipersecretie de testosteron sau o scadere secretorie a hormonilor sexuali feminini (estrogen si progesteron) care in speta vor lasa loc ca testosteronul (care ramane totusi la cote reduse) sa devina hormonul dominant.

Pentru determinarea cazurilor in care se suspecteaza un hirsutism, vor fi necesare analize sanguine prin care se evalueaza cantitatea acestor hormoni regasiti in sange.

Astfel ca la femei, valorile de referinta ale estrogenului sunt intre 50/100 si pot sa atinga 1450 (media, asadar, este intre 300/400 si 800/1000). La barbati in schimb, valoarea acestui estrogen trebuie sa fie situata intre 90 si o maxima de 200.

Aceste valori ale estrogenului sunt definitorii pentru a se aprecia in cazul femeilor daca vorbim despre o hiposecretie a acestui hormon, insa pentru o evaluare clara a valorilor unei analize de estrogen este necesara consultatia unui medic, deoarece valoarea estrogenului variaza si in cursul unei luni in functie de faza din ciclu menstrual in care se afla femeia.

Pentru a fi analizat cel mai important hormon definitoriu pentru aceasta patologie (hirsutismul) trebuie amintit ca valorile sunt de 0.3-10 la un baiat cu varsta de 0-6 ani. Daca vorbim de perioada de pubertate, aceasta trebuie sa atinga cote situate intre 0.7 si 35/40 (valorile cele mai ridicate sunt intregistrate la pubertate), dupa care exista o perioada de platou, practic de reglare a valorilor hormonale.

Valorile de referinta, insa, sunt cele pentru un barbat si o femeie la varsta adulta, astfel ca nivelul de testosteron pentru un barbat adult este intre 10 si 30, in timp ce pentru o femeie trebuie situate intre 0.2 si 3. Toate aceste cifre se refera la unitatea de masura nmol/L.

Este deci usor de stabilit daca vorbim de o dereglare hormonala a testosteronului la o femeie, sau chiar si la un barbat, dar aceasta valoare trebuie permanent corelata si cu nivelul de estrogen din sange.

Exista mai multe mecanisme prin care se produc aceste dereglari hormonale. Unele fac referire la o scadere a secretiei de estrogen, iar o alta se refera la o secretie accentuata de testosteron in modul patologic.

Ce produce hiposecretia de estrogen (la femeie)

Aceasta hiposecretie de estrogen poate sa fie o cauza endocrina, un parametru corelat cu o alimentatie sau cu o medicatie, insa disfunctia cel mai des implicata este una care tine de sistemul endocrin si de o dereglare metabolico-endocrina.

Ce produce hipersecretia de testosteron (la femeie)

Hipersecretia de testosteron este de o etiologie similara celei de hiposecretie estrogenica, insa cel mai adesea implicate in aceasta patologie se refera la o medicatie.

- Medicatia

Medicamentele nu trebuie neaparat sa fie strict din categoria claselor de medicamente cu efecte endocrine sau a celor care se administreaza special pentru reglarea problemelor de cauza endocrina. Medicamentele care au un continut ridicat de steroizi sau de corticosteroizi vor interfera in mod clar si direct si cu secretia hormonala.

De asemenea, intr-o oarecare masura, medicamentele care sunt administrate cu rol de antibiotic sau medicamentele cu un rol de antiinflamator (insa nu AINS – cele nesteroidiene, ci respectiv cele steroidiene), vor intercala in mod clar cu secretia estrogenica la femeie.

- Alimentatia

Alimentatia nu intercaleaza doar in procesul metabolic al organismului, ci tot acest sistem este unul complex si intercalat intre el, in care orice modificare la o componenta de metabolism va produce de regula si o modificare in ce priveste sistemul endocrin.

Astfel, s-a observat ca persoanele care au un continut in alimentatie prea bogat in anumiti nutrienti, in special de grasimi sau lipide, vor tinde sa aiba hirsutism. Nu doar pentru ca persoanele obeze (si asadar cele care au un aport excesiv de lipide) vor manifesta hirsutism, ci si pentru faptul ca un continut hormonal din punct de vedere chimic, acestia au in alcatuire o bogata componenta lipidica, astfel ca un exces de lipide crea, in consecinta, un exces hormonal.

Un continut lipidic va interactiona cu metabolismul lipidic si sinteza urmata de secretia hormonala va genera asadar o modificare hormonala.

Dereglari hormonale de natura ginecologica (chisturi ovariene)

Formarea de chisturi, care inseamna o tumora benigna care se formeaza pe ovar si in special a ce se numeste micro-polichisturi adica formarea mai multor astfel de tumori benigne de mici dimensiuni pe unul sau pe ambele ovare, va insemna in speta aceasta patologie ovariana.

Chisturile ovariene interfereaza in secretia hormonilor sexuali, in special cantitativa, dar si in cea calitativa. Estrogenul si progesteronul fiind direct in influenta si in stabilitatea secretorie a ovarelor vor avea, asadar, de suferit, fapt pentru care hirsutismul poate sa apara ca o componenta a unei dereglari legate de morfologia sau structura ovarelor.

Cel mai adesea, tratamentul va include un tratament hormonal care au rolul si de a substitui secretia hormonala, dar si un posibil tratament chirurgical de rezectie.

Trebuie tinut cont ca principala cauza a hirsutismului o reprezinta o dereglare strict endocrinologica. Afectarea din mai multe etiologii a unor glande, precum a tiroidei (in special) a glandelor sexuale (ovare), dar si a glandei principale de control (adica a hipofizei) sunt principalele glande direct implicate in disfunctii endocrinologice.

Asadar, hirsutismul poate reprezenta in principal si un simptom de prima clasa ce poate demonstra o disfunctie endocrinologica, dar poate reprezenta o patologie de sine statatoare colaterala cu o patologie endocrinologica si care poate demonstra mai mult sau mai putin agravarea acestuia.

In momentul in care se face o analiza daca vorbim despre o deficienta endocrinologica sau daca vorbim despre o hiperpilozitate, ea nu poate fi facuta decat de catre un medic. dar este bine sa nu se diminueze importanta acestui aspect ca fiind doar unul estetic, ci este important sa fie facute mai multe analize pentru un diagnostic sigur si eficient, excluzand riscul de complicatii si de alte patologii endocrinologice.

Dupa cum se poate lesne observa, hiperpilozitatea are atat de multiple etiologii, incat poate parea ca la inceput sa fie dificil constatarea cauzei acestor disfunctii de crestere a numarului de foliculi pilosi sau de dimensiunea acestora, dar pot ascunde in spate o serie de disfunctii in sisteme, din cele mai variate.

Daca vorbim de o afectare a sistemului endocrin este cel mai dificil ca aceasta patologie exprimata printr-o hiperpilozitate sau un hirsutism sa fie remediata, realizandu-se efectul reversibil.