Hidradenita supurativa

Hidradenita supurativa este o boala dermatologica ce cauzeaza mici formatiuni, formate sub piele. Formatiunile apar cel mai frecvent in zone de frictiune ale pielii, precum axila, zona inghinala, sani si fese. In aceste regiuni, doua sau mai multe zone de piele sunt in contact direct, favorizand aparitia bolii.

Formatiunile, de regula nodulare, se vindeca lent, recidiveaza si pot duce la cicatrizarea pielii. Hidradenita supurativa tinde sa apara dupa pubertate. Persista pentru mai multi ani si se inrautateste in timp, avand consecinte serioase asupra calitatii vietii pacientului.

Hidradenita supurativa poate afecta una sau mai multe regiuni ale corpului. Semnele si simptomele caracteristice afectiunii, includ:
• Comedoane. Comedoanele sau punctele negre apar in mici regiuni ale pielii, deseori confluate
• Formatiuni nodulare.  Cel mai frecvent, boala debuteaza prin aparitia unui nodul subcutanat, de dimensiuni mici, asemanator bobului de mazare. Nodulul este dureros si persista timp de cateva saptamani sau luni. Ulterior se pot forma mai multe astfel de formatiuni, in regiunile predispuse la frictiunea pielii si la secretie crescuta de sebum.
• Formatiuni secretorii. Unii noduli se inflameaza, cresc in dimensiuni si pot secreta un fluid purulent
• Tunele subcutanate. In timp, intre nodulii subcutanati, se vor forma tunele ce ii conecteaza. Aceste rani se vindeca foarte lent, prezinta secretii purulente sau sanguinolente, si vor rezulta in cicatrizarea pielii.

Unii pacienti prezinta doar cateva simptome, blande, aproape insesizabile. Evolutia bolii este variabila, fiind influentata puternic de factorii de risc prezenti.

Diagnosticul precoce al hidradenitei supurative este esential pentru a obtine un plan de tratament eficient. Astfel, mergeti la medic daca observati urmatoarele:
• Formatiuni nodulare subcutanate, dureroase
• Ingreunarea miscarilor
• Leziunile nu se imbunatatesc in cateva saptamani
• Leziunile reapar, in ciuda tratamentului
• Leziunile nodulare se observa in mai multe regiuni

Multi dintre acesti pacienti prezinta si alte afectiuni asociate. Astfel, pacientii beneficiaza de o echipa medicala multidisciplinara, ce include medicul dermatolog si medicul chirurg plastician.

Hidradenita supurativa este o boala dermatologica, o boala de piele, ce apare atunci cand foliculii firului de par se blocheaza. Acesti foliculi prezinta mici orificii la suprafata pielii, iar cauza exacta a blocarii lor nu este cunoscuta. Cercetatorii sustin ca exista o conexiune intre aceasta boala si nivelul hormonal, predispozitia genetica, fumat si supraponderea pacientului.

Hidradenita supurativa nu este cauzata de o infectie sau de lipsa igienei corespunzatoare. De asemenea, nu este o boala contagioasa, deci nu se va transmite catre persoanele din jur, prin niciun mijloc.

Desi cauza nu este complet cunoscuta, exista cativa factori de risc ai bolii. Astfel, factorii ce cresc considerabil posibilitatea de a face hidradenita supurativa, includ:
• Varsta. Riscul de a dezvolta boala creste in randul pacientilor cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani.
• Sexul. Femeile sunt mai susceptibile la a dezvolta hidradenita supurativa decat barbatii.
• Rasa. Etnia sau rasa pot influenta nivelul de risc. In SUA, prevalenta bolii este crescuta in randul afro-americanilor.
• Istoricul familial. Exista o tendinta de a mosteni boala, pe cale ereditara
• Unele boli asociate. Hidradenita supurativa este mai frecventa in randul persoanelor cu obezitate, acnee severa, artrita, diabet zaharat, sindrom metabolic si boala inflamatorie intestinala.  
• Fumatul. Fumatul tigarilor cu tutun este strans asociat cu aceasta boala dermatologica.

Aceasta afectiune poate fi usor confundata cu o infectie a pielii. Astfel, diagnosticul este dificil si sensibil, dar foarte important pentru evolutia bolii pacientului. Cazurile incorect diagnosticate, netratate timp de cativa ani, pot evolua sever.

Medicul va stabili diagnosticul in functie de semne si simptome, aspectul pielii si istoricul bolii. Medicul care va poate diagnostica si trata afectiunea este medicul specialist dermatolog. Nu exista teste de laborator pentru diagnosticul bolii, dar daca exista secretie purulenta, medicul poate preleva o proba pentru analiza.

Tratamentul poate fi medicamentos, chirurgical, sau o combinatie dintre cele doua. Scopul tratamentului este de a controla simptomatologia pacientului si de a preveni complicatiile. Discutati intotdeauna cu medicul dumneavoastra, despre avantajele si riscurile optiunilor de tratament, pentru a gasi cea mai buna varianta. Unii pacienti au nevoie de o abordare multidisciplinara, din partea mai multor medici, iar vizitele regulate la medicul dermatolog, si nu numai, vor deveni necesare.

Medicul poate prescrie unul sau mai multe dintre urmatoarele tipuri de medicamente:
• Antibiotice topice, aplicate la nivelul pielii. In special simptomele blande pot fi tratate cu o emulsie lichida sau sub forma de gel, cu antibiotic. In cazurile mai severe, medicul poate prescrie antibioterapie orala, ce consta in administrarea regulata a unor comprimate, pentru o anumita perioada de timp.

• Injectii cu corticosteroid.  Medicamente injectabile, precum Kenalog pot fi administrate local, in special la nivelul formatiunilor inflamate.

• Terapia hormonala.  Preparatele farmacologice cu hormoni, precum comprimatele contraceptive, pot fi eficiente in cazul unor pacienti cu hidradenita supurativa.

• Medicamente biologice. Aceste substante, de regula administrate prin injectii, sunt substante ce altereaza sistemul imun intr-un mod care intrerupe evolutia bolii si imbunatateste simptomele, in cateva saptamani. 

• Retinoizi. Retinoizii orali pot fi o optiune pentru pacientii cu hidradenita supurativa asociata cu acnee severa. Acestea nu se recomanda pacientelor insarcinate, care alapteaza sau care intentioneaza sa ramana insarcinate.

• Medicatie antialgica. Daca antialgicele minore, ce se elibereaza fara prescriptie de la farmacie, nu sunt suficiente, medicul poate prescrie antialgice mai puternice, pentru a controla durerea pacientului.  

Abordarea combinata, medicamentoasa si chirurgicala, ajuta la gestionarea bolii mult mai eficient. Interventiile chirurgicale sunt o parte importanta din tratamentul hidradenitei, in special in cazurile in care sunt prezente tunele subcutanate, abcese, cicatrizari. Optiunea de tratament chirurgical potrivita pentru fiecare caz variaza, iar medicul chirurg, impreuna cu medicul dermatolog, vor alege una sau mai multe variante optime.

• Descoperirea tunelelor. Aceasta procedura implica indepartarea tesutului superficial, pentru a expune tunelele subcutanate. Este utilizata la pacientii cu hidradenita moderata sau severa.  

• Debridare. Prin aceasta interventie, se indeparteaza o singura formatiune inflamata.  

• Terapie cu laser. Un laser cu dioxid de carbon poate fi folosit pentru a minimiza urmele lasate de leziunile din hidradenita. Dupa un astfel de tratament, formatiunile nu vor recidiva, de regula.  

• Indepartare chirurgicala. Pacientii cu simptome persistente si/sau severe pot alege aceasta varianta de tratament. Implica rezectia chirurgicala a tuturor regiunilor de piele afectata. Poate fi nevoie de grefe de piele, iar riscul de recidiva este ceva mai crescut.

• Incizie si drenaj. Drenajul chirurgical nu mai este considerat o optiune eficienta de tratament al acestei boli. Totusi, poate fi luata in considerare pentru a usura simptomatologia pe termen scurt.  

Hidradenita supurativa persistenta si severa poate cauza complicatii. Acestea includ:
• Infectie. Zonele afectate sunt susceptibile la suprainfectii, dar prezenta puroiului este comuna in cazul bolii, nefiind neaparat vorba de o infectie.  
• Cicatrici si modificari ale pielii. Leziunile se pot vindeca complet, dar deseori lasa cicatrici la nivelul pielii.  
• Miscari restrictionate. Tesutul cicatriceal prezent poate cauza miscari dureroase, limitate, in special daca leziunile au fost la nivelul axilei sau coapselor.
• Cancer de piele. Carcinomul scuamos este raportat ca o complicatie pe termen lung a hidradenitei supurative.  
• Inflamatie la nivelul membrelor superioare, inferioare sau la nivel inghinal. Tesutul cicatriceal ramas in urma bolii poate interfera cu drenarea nodulilor limfatici, ceea ce duce la inflamatie si tumefiere pe traiectul vaselor limfatice.
• Consecinte de ordin psihologic. Localizarea, drenarea si uneori mirosul formatiunilor pot cauza sentimente de rusine, izolare sociala, anxietate si chiar depresia acestor pacienti.  

Hidradenita supurativa este o boala dermatologica dificil de diagnosticat, dar care poate beneficia de tratament medicamentos si chirurgical. Medicul dermatolog va stabili diagnosticul, va impune un plan de tratament potrivit si va preveni orice posibila complicatie.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/index?letter=A
https://dermnetnz.org/topics/hidradenitis-suppurativa