Descuamarea pielii (exfoliere talpi, palme)

Pielea reprezinta cel mai extins organ senzitiv al corpului uman.

Desi, poate ca uneori i se acorda prea putina importanta, pielea este un organ prin care organismul simte, respira si, atunci cand este intacta, este cea mai extinsa bariera de protectie impotriva atator agenti patogeni care ar putea agresa organismul.

Anatomic, exista trei straturi care compun acest invelis epidermul, dermul si hipodermul, fiecare avand celulele sale specifice si functii bine determinate.

Ca oricare alt organ, si pielea este predispusa patologiilor, cauzele acestora fiind multiple. Una dintre aceste afectiuni medicale ale invelisului tegumentar este descuamarea pielii.

Celulele imbatranite ale pielii se elimina periodic, locul lor fiind preluat de celule noi, fenomen fiziologic necesar regenerarii tegumentului.

Insa, in mod patologic, acest proces poate suferi modificari in ceea ce priveste eliminarea fiziologica a celulelor pielii care si-au incheiat activitatea, in aceasta situatie fiind vorba despre o afectiune medicala cunoscuta sub denumirea de descuamarea pielii.

Aceasta reprezinta eliminarea stratului extern al tegumentului (epiderm). Initial, epidermul devinde uscat, friabil si usor de desprins sub forma de bucati mai mari asa cum sunt solzii de peste.

In ceea ce priveste cauzele pentru care celulele epidermice se usuca si se descuameaza in lambouri, sunt multiple.

Reactiile alergice, infectiile, inflamatiile sau arsurile solare sunt unele dintre etiologiile descuamarii pielii, frecvent la nivelul palmilor sau al talpilor.

In termeni medicali, aceasta afectiune este cunoascuta drept dermatita.

Etiologic, dermatita poate fi la origine de natura alergica, de contact, formata pe teren atopic sau seboreica.

Dermatita alergica apare la expunerea la diversi agenti care determina o reactie de hipersensibilitate din partea organismului.

Cei mai frecventi agenti alergeni sunt praful, alimentele, medicamentele, animalele sau alti factori de mediu.

Caracteristicile principale ale dermatitei alergice (eczemei) sunt eritemul si pruritul, insotite, dupa caz, de alterarea starii generale sau alte manifestari.

Dermatita de contact este determinata de agenti patogeni care intra in contact direct cu bariera tegumentara (sapun, plante nocive, substante toxice, etc.) inflamatia locala survenind imediat.

Dermatita atopica are, in general, determinism ereditar, cauza fiind dificil de determinat, iar evolutia ei este de lunga durata, manifestata in principal prin uscarea stratului superficial al pielii.

Dermatita seboreica se produce prin formarea unei cantitati mai mari de sebum la nivelul pielii, fapt care va cauza eritem (roseata tegumentara) si exfolierea epiteliului. Leziunile respective se produc in principal, la nivelul pielii capului, cel mai adesea fiind intalnita la copii.

De asemenea, descuamarea pielii poate avea cauze inflamatorii sau de natura autoimuna.

Un exemplu de astfel de patologie este boala Kawasaki.

Din fericire, aceasta este destul de rar intalnita, insa gravitatea ei este destul de mare.

Majoritatea celor afectati sunt copiii, etiologia acesteia fiind, de obicei, necunoscuta (cauza idiopatica).

Evolutia acesteia este cronica, autoimuna, manifestata prin afectarea vaselor sanguine, a inimii si prin descuamarea in lambouri a straturilor tegumentare, in special la nivelul palmelor si al talpilor.

Infectiile produse de streptococi (produc scarlatina) sau stafilococi pot determina afectarea pielii, aceasta manifestandu-se prin exfoliere, eritem si/ sau prurit.

Din spectrul afectiunilor infectioase care pot produce descuamarea tegumentelor, micozele reprezinta alte surse de exfoliere la nivelul pielii. Un factor favorizant in acest sens este transpiratia sau un mediu umed in care organismul/ pielea sta mai mult timp.

Din spectrul produselor medicamentoase care pot conduce la descuamarea sau exfolierea tegumentului, cele mai incriminate pentru aceste efecte sunt cremele cu retinoizi, antibioticele pe baza de sulf, dar si anumite produse cosmetice ( sapunuri, detergenti ) care usuca pielea.

Arsurile solare pot fi si ele cauze ale descuamarii tegumentelor, la fel si deficitele de vitamine si minerale, in special al vitaminelor A, a celor din complexul de vitamine B, a zincului si a calciului etc.

Dintre afectiunile care pot avea un risc vital pentru pacient si se manifesta prin descuamarea pielii, de mentionat sunt sindromul Stevens – Johnson, sindromul socului toxic si necroza toxica epidermica.

Primul apare ca raspuns al barierei tegumentare la o infectie mai grava sau drept reactie alergica.

Toxinele produse de streptococi si stafilococi sunt cele care determina producerea sindromului de soc toxic manifestat adesea si prin exfolierea pielii, alte sedii afectate fiind reprezentate de rinichi, plamani si ficat.

De asemenea, toxinele bacteriene sau anumite clase medicamentoase pot reprezenta cauza declansatoare ale necrolizei toxice epidermice, o afectiune dermatologica manifestata prin liza celulelor epidermice si descuamarea tesutului tegumentar.

Un consult la medicul de specialitate in dermatologie este recomandat in situatia in care descuamarea pielii pare sa fi trecut de limita fiziologica a acestui proces.

Manifestari de factura alergica precum edemul, pruritul, deficitul respirator, iritatia sau inflamatia mucoaselor oculare, bucale, febra si simptomatologia carateristica gripei ( artralgii, mialgii, stare generala alterata. febra, frisoane, etc. ) pot fi simptome care pot acompania descumarile pielii, reprezentand in acelasi timp, un indiciu in ceea ce priveste etiologia acestor exfolieri care pot aparea la nivelul pielii.

Totodata, sindroamele dispeptice ( greturi, varsaturi, diaree), afectarea sistemului nervos central / SNC (deficiente ale starii de constienta si cefalee) sau afectarea vederii ( ingustarea campului vizual, pierderea capacitatii vizuale, fotofobie) apar frecvent in situatiile in care descuamarea tegumentelor este de factura infectioasa.

Psoriazisul, o afectiune dermica caracterizata prin uscarea si descuamarea pielii, este un alt factor care determina exfolierea tegumentului inclusiv la nivelul palmelor si al talpilor, patologie cunoscuta sub numele de psoriazis palmo-plantar.

Descuamarea pielii de la nivelul palmelor si al talpilor mai poate avea ca etiologie, deficitul de vitamina A, un element important in refacerea si integritatea barierei tegumentare.

Odata ce se constata exfolierea excesiva a pielii, este recomandata consultarea unui medic specialist in domeniul dermatologiei.

Acesta va va cere investigatiile necesare pentru a stabili care este etiologia acestei afectiuni, pe baza acesteia stabilind si tratamentul de care aveti nevoie.

Sursele alergice trebuie evitate pe cat posibil, factorii de mediu, sapunurile, detergentii agresivi sau alti factori toxici fiind cuprinsi in aceasta categorie.

Patologia de natura infectioasa va beneficia de terapie cu antibiotic conform antibiogramei efectuate.

Persoanelor cu tegumentul mai deschis la culoare, mai sensibil sau cu tendinta mai usoara spre uscare, li se recomanda o atentie sporita in ceea ce priveste protectia impotriva arsurilor solare utilizand creme de protectie si limitand timpul petrecut la soare, mai ales la orele de varf.

De asemenea, utilizarea cremelor pe baza de zinc, aportul de vitamina A, hidratarea adecvata, precum si o alimentatie sanatoasa si echilibrata, sustin prevenirea afectiunilor tegumentelor, a uscarii si a descuamarii acestora.

Bibliografie:
https://www.mayo.edu/research/clinical-trials/diseases-conditions/dermatitis/?_ga=2.145049396.1620765833.1665769204-1868530450.1661026581
https://www.healthline.com/health/exfoliative-dermatitis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32054030/