Acanthosis nigricans, afectiunea din cauza careia pielea se ingroasa si devine inchisa la culoare

Acanthosis nigricans este o afectiune a pielii ce determina ca aceasta sa devina inchisa la culoare si sa fie mai groasa. Afectiunea apare cel mai adesea la nivelul pliurilor cutanate din jurul gatului, dar si la nivel inghinal si axilar. Alte simptome frecvent asociate sunt reprezentate de prurit si de miros neplacut.

Acanthosis nigricans se asociaza frecvent cu obezitatea si diabetul, iar tratamentul consta in abordarea afectiunii de baza.

In cazuri rare, o forma maligna de acanthosis nigricans se poate dezvolta la persoanele care au deja anumite tipuri de cancer.

Principalele simptome produse de acanthosis nigricans sunt urmatoarele:

- hiperpigmentarea – unele zone ale pielii isi pot schimba culoarea, devenind mai intunecate. Cel mai frecvent, acestea vor avea nuante de gri, negru sau maro;

- hiperkeratoza – zonele afectate devin mai groase si capata un aspect de catifea. Ulterior, cand afectiunea evolueaza, formatiunile de acest tip devin asemanatoare unor rani, fiind profunde si mult mai vizibile.

Acanthosis nigricans poate provoca, de asemenea, urmatoarele simptome la nivelul pielii:

- uscaciune;
- senzatie de asprime la atingere;
- prurit;
- miros neobisnuit.

Modificarile de la nivelul pielii se dezvolta, de obicei, incet. Ocazional, acestea pot fi prezente inca de la nastere, dar, de obicei, apar in copilarie sau la varsta adulta.

Pot sa apara oriunde, dar afecteaza in special anusul, axilele, organele genitale, zonele interne ale coapselor, spatele si partile laterale ale gatului.

Mai rar, simptomele pot sa apara in partea dorsala a genunchiului, pe fata anterioara a antebratului, sub sani, pe buze, dar si la nivelul articulatiilor degetelor sau pe palme si talpi.

Unii oameni pot experimenta modificari ale pielii doar pe o parte a corpului, afectiunea purtand numele de acanthosis nigricans unilateral. In cazul in care afectiunea devine maligna, simptomele devin mai extinse si mai severe decat in cazul formei benigne.

Acanthosis nigricans nu este neaparat o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni de baza.

Schimbarile caracteristice apar atunci cand celulele pielii se reproduc mult prea rapid. Urmatorii factori pot provoca acanthosis nigricans:

- rezistenta la insulina – acanthosis nigricans afecteaza in mod frecvent persoanele obeze si rezistente la insulina. Rezistenta la insulina duce, in cele din urma, la diabet de tip 2;

- modificarile hormonale – persoanele cu afectiuni hormonale, precum boala Addison, sindromul ovarelor polichistice sau hipotiroidismul, pot dezvolta modificari la nivelul tegumentelor;

- ereditatea – exista sansa ca acanthosis nigricans sa apara din motive ereditare. Astfel, sunt persoane cu aceasta afectiune inca de la nastere;

- consumul de medicamente – administrarea anumitor medicamente, cum ar fi pilulele contraceptive, corticoizii sau dozele crescute de niacina, pot duce la acanthosis nigricans. De asemenea, unele suplimente folosite in culturism pot produce aceasta afectiune a pielii;

- cancerul – in cazuri rare, persoanele cu anumite tipuri de cancer de stomac pot dezvolta forma maligna de acanthosis nigricans.

Factorii de risc incriminati sunt reprezentati de:

- obezitate – persoanele cu o masa corporala excesiva sunt mult mai predispuse la a deveni rezistente la insulina sau la diabet. Cercetarile sugereaza ca aproximativ 74% dintre persoanele obeze dezvolta acanthosis nigricans. In plus, se estimeaza ca femeile obeze sunt mult mai predispuse decat barbatii;

- rasa – potrivit cercetatorilor, persoanele africane, hispanice sau nativ americane sunt mult mai predispuse la a dezvolta modificari la nivelul pielii;

- genetica – persoanele care au in familie membri cu acanthosis nigricans au un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune;

- existenta unei tulburari hormonale – persoanele cu afectiuni ce produc dezechilibre hormonale au un risc crescut de a dezvolta hiperpigmentare si hiperkeratoza;

- consumul unor medicamente – anumite medicamente cresc riscurile de aparitie ale acanthosis nigricans.

In mod normal, tratamentul vizeaza tratarea afectiunii de baza. Odata ce aceasta este sub control, simptomele cutanate dispar si ele. Astfel, tratamentele includ:

- scaderea in greutate – oamenii care au acanthosis nigricans ca rezultat al obezitatii sau al rezistentei la insulina pot descoperi ca simptomele se imbunatatesc odata cu pierderea in greutate. Totusi, pierderea in greutate poate imbunatati textura pielii, dar hiperpigmentarea poate ramane;

- echilibrarea nivelurilor hormonale – persoanele cu dezechilibre hormonale pot gestiona acest lucru prin utilizarea de medicamente si prin modificari ale stilului de viata;

- gestionarea diabetului – persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot necesita tratament medicamentos. In plus, nivelul de zahar din sange trebuie monitorizat frecvent, alaturi de urmarea unei diete corespunzatoare. Odata ce nivelul insulinei se stabilizeaza, simptomele produse de acanthosis nigricans se reduc considerabil;

- evitarea anumitor medicamente – daca se constata ca anumite medicamente produc acanthosis nigricans, medicul poate sugera alte medicamente alternative. In cele mai multe cazuri, pielea revine la normal dupa intreruperea tratamentului;

- tratarea cancerului – forma maligna de acanthosis nigricans se poate remite dupa eliminarea chirurgicala a tumorii primare. Alte metode de tratament includ chimioterapia si radioterapia.

Pentru a reduce aspectul neplacut sau mirosul provocat de acanthosis nigricans se pot utiliza anumite tratamente cosmetice, precum:

- creme hidratante;
- terapia cu laser;
- folosirea de sapunuri antibacteriene speciale;
- folosirea de antibiotice topice;
- utilizarea unor medicamente orale.

Trebuie cunoscut ca tratamentele cosmetice nu abordeaza cauza principala a simptomelor, dar pot imbunatati aspectul pielii pana la oferirea altor tratamente mai eficiente.

Persoanele care observa modificari la nivelul pielii, inclusiv ingrosare si hiperpigmentare, ar trebui sa consulte un medic. De cele mai multe ori, modificarile sunt inofensive, dar evaluarea de catre un specialist este indicata.

Diagnosticul de acanthosis nigricans poate fi pus doar pe baza examenului fizic. Totusi, medicul poate solicita investigatii suplimentare pentru a determina care este cauza principala.

Aceste teste includ:

- biopsia pentru examenul histopatologic;
- analize de sange;
- radiografii si alte investigatii imagistice (CT, IRM, ecografii).

Trebuie cunoscut ca forma maligna este rara si afecteaza in special adultii mai in varsta.

Cand apare, afecteaza mai frecvent persoanele cu cancer gastric, esofagian sau de pancreas. In cazuri si mai rare, acanthosis nigricans poate sa apara la persoanele cu cancere ale sferei ginecologice, precum cancerul ovarian.

Simptomele formei maligne sunt asemanatoare cu cele ale formei benigne, dar pot fi mai severe si mai raspandite. Ele pot afecta, de asemenea, gura si zonele din jurul ochilor.

Cercetarile arata ca acanthosis nigricans se regaseste frecvent la persoanele cu diabet sau cu risc de diabet.

De asemenea, pacientii diabetici sunt afectati in mod egal, indiferent de varsta, sex sau rasa. Totusi, copiii care dezvolta acanthosis nigricans au un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 ulterior in viata.

Acanthosis nigricans este o afectiune a pielii caracterizata prin zone de piele hiperpigmentate si hiperkeratozice.

Adesea, afectiunea se asociaza cu excesul de greutate, cu diabetul sau cu dezechilibrele hormonale. In cazuri rare, simptomele sale pot sugera prezenta unei neoplazii.

Persoanele care observa modificari ale pielii ar trebui sa solicite o programare la un medic.

Acesta poate evalua situatia si poate pune un diagnostic corect, urmat de oferirea unui tratament optim.

In general, odata ce boala care sta la baza simptomelor este tinuta sub control, aspectul pielii se imbunatateste.