Tromboza venoasa poate pune viata in pericol?

Tromboza venoasa este o afectiune in care circulatia sangelui de la nivelul venelor sufera un blocaj din cauza formarii unui cheag de sange ce poarta denumirea medicala de tromb.

Localizarea cea mai frecventa a patologiei este la nivelul membrelor inferioare, in special gambe si coapse, dar nu este exclus sa se formeze si la nivelul membrelor superioare.

In functie de localizarea trombului, afectiunea se clasifica in tromboza venoasa superficiala si profunda.

Tromboza venoasa superficiala

Reprezinta aparitia trombului la nivelul venelor superficiale si de aceea este rapid depistata deoarece zona se inroseste, apare inflamatia si isi face simtita si durerea din ce in ce mai tare.

Traseul venei afectate apare ca un cordon rosu, umflat, dureros si sensibil la atingere. Fenomenul apare in mai multe situatii, cum ar fi in cazul unor perfuzii prelungite la nivelul venelor superficiale, in cazul unei boli neoplazice sau pe traiectul unei vene varicoase.

Tratamentul acestei afectiuni este unul local daca trombul nu pune mari probleme, prin aplicarea unor unguente, pentru a dizolva cheagul format, iar daca inflamatia si durerea sunt greu de suportat de catre pacient, se initiaza tratament cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene orale, iar suplimentar se pun comprese cu apa la temperatura camerei.

Tromboza venoasa profunda

Reprezinta aparitia trombului la nivelul unei vene din sistemul venos profund, determinand incetinirea reintoarcerii sangelui venos si cresterea coagulabilitatii.

Factorii de risc pentru aparitia trombozei includ:
- antecedentele de tromboza venoasa profunda sau superficiala;
- accidentul vascular cerebral;
- repausul prelungit la pat;
- interventiile chirurgicale, in special cele ortopedice si neurochirurgicale;
- chimioterapia din diverse neoplazii;
- patologia cardiaca avansata;
- tratamentul prelungit cu anticonceptionale orale;
- deficite ale factorilor de coagulare;
- cordoane varicoase;
- diverse malformatii ale sistemului venos profund;
- obezitatea si comorbiditatile ei asociate;
- operatia de cezariana, dar si perioada de dupa operatie.

Tromboza venoasa profunda poate trece uneori nediagnosticata, deoarece sunt situatii in care nu apar simptome specifice.

Principalele simtome sunt determinate de edemul zonei afectate cu schimbarea culorii la nivelul tegumentului (apare cianoza), durerea devine asurzitoare si cauzeaza incapaciate functionala. Arterele periferice pot fi slab pulsatile, tegumentul din zona afectata este rece si pacientul prezinta o senzatie de greutate a membrului.

Explorarea esentiala in prezent este ecografia Doppler, care permite detectarea prezentei sau absentei fluxului sanguin a venelor profunde. Dat fiind faptul ca este o investigatie neinvaziva, neiradianta si usor accesibila, aceasta poate face diagnosticul diferential intre cea superficiala si cea profunda.

Pe langa ecografia Doppler se vor efectua analizele de rutina, insotite de cele pentru coagulare si testul D-Dimerilor, care este util in excluderea patologiei daca rezultatul este negativ.

Tomografia computerizata cu substanta de contrast sau fara, dar si rezonanta magnetica ofera indicatii utile in cazurile grave si precizeaza exact gradul de extindere, prezenta emboliei pulmonare, dar si despre eventualele boli abdominale, pelvine si malformatii venoase congenitale.

Principalul risc in cazul unei tromboze venoase este embolia pulmonara, provocata de desprinderea trombului ce migreaza pana la nivelul inimii, apoi patrunde in artera pulmonara sau pe unele dintre ramuri, realizandu-se obstructia.

Este o complicatie destul de severa ce antreneaza dificultate respiratorie, hemoptizie, tuse si chiar deces. O alta complicatie este flebita albastra, care reprezinta o urgenta medico-chirurgicala, intrucat corespunde intreruperii circulatiei la nivelul membrului inferior si daca nu se rezolva chirurgical se poate ajunge la amputarea membrului.

Medicamentele care permit dizolvarea cheagului si evitarea reformarii acestuia fac parte din clasa anticoagulantelor, ce vor fi administrate timp de mai multe saptamani sau luni. In plus, se mai recomanda repausul la pat si ridicarea usoara a membrelor inferioare pana la obtinerea unei pozitii eficiente.

In cazul unor contraindicatii pentru anticoagulante sau a producerii recidivelor in ciuda unui tratament corect se practica montarea unui filtru in vena cava inferioara pentru a impiedica ascensionarea cheagurilor spre inima.

Conduita terapeutica mai include si tratamentul complicatiilor (sindromul posttrombotic), tratamentul bolii acute, preventia primara la persoanele cu risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa, dar si masuri generale privind stilul de viata si renuntarea la vicii.

Preventia trebuie sa fie sistematica in situatiile cu risc prin administrarea anticoagulantelor sub forma de injectii ce se fac subcutanat, de preferat la nivelul abdomenului si paraombilical.

Profilaxia primara mai incearca sa rezolve si cauzele care duc la recidive cum ar fi: staza venoasa, hipercoagulabilitatea, leziunea venoasa preexistenta etc.

Pentru combaterea stazei venoase la nivelul membrelor inferioare se recomanda purtarea ciorapilor elastici cu rol de compresie, evitarea imobilizarii prelungite, evitarea sezutului in fotoliu cu picioarele in jos etc.

Hidratarea are si ea rolul ei in aceasta afectiune ca si in celelalte, iar consumul de lichide mentine un tonus venos eficient. Evitarea traumatismelor la nivelul cordoanelor varicoase sau al peretelui venos este esentiala pentru a preveni o recidiva.