Principalii factori de risc in aparitia aterosclerozei

Ateroscleroza, numita si boala vasculara aterosclerotica, este cea mai frecventa afectiune vasculara si reprezinta principala cauza de deces; are caracter sistemic, este progresiva si afecteaza arterele medii si mari.

Aparitia aterosclerozei este corelata cu dezvoltarea placilor de aterom, care au natura lipidica, principalul constituent fiind colesterolul.

Acest sindrom se manifesta la nivelul arterelor si este initiat de aparitia unei stari inflamatorii endoteliale, ce va determina atragerea in aceste locuri a celulelor implicate in sustinerea procesului si cronicizarea lui.

Ateroscleroza se va traduce in timp prin ingrosarea si ingustarea lumenului vascular. Arterele ajung astfel sa isi piarda unul din elementele caracteristice, anume elasticitatea.

Ateroscleroza reprezinta principala cauza de aparitie a infarctului miocardic acut, a bolii coronariene ischemice si a accidentelor vasculare cerebrale.

In Statele Unite, de exemplu, ateroscleroza se afla pe locul intai intr-un top al celor mai periculoase afectiuni cu risc cardiovascular si vasculocerebral.

Dar care este de fapt cauza aparitiei aterosclerozei si cum se poate ca de la existenta unor picaturi de lipide sa se ajunga la dezvoltarea unor placi macroscopice de aterom?

Ateroscleroza incepe sa se dezvolte inca din momentul in care are loc oxidarea unor particule lipidice cu densitate mica (LDL- considerat de catre specialisti, din cauza importantei in aparitia bolilor cardiovasculare, fractiunea “rea” a colesterolului).

Procesul de oxidare, indispensabil aterosclerozei, este favorizat in lumenul arterial deoarece sangele arterial este foarte bogat in oxigen.

Cand moleculele oxidate de LDL vin in contact cu peretele arterial sunt declansate o serie de reactii prin care apare o leziune primara la nivel endotelial, aceasta fiind de fapt cea care va sta la baza declansarii intregului proces inflamator.

Organismul va trimite la locul agresiunii o serie de celule specializate care vor incerca sa inglobeze si sa elimine particulele de LDL oxidat.

Procesul nu este insa finalizat cu succes, inflamatia perpetuandu-se, iar LDL oxidat nefiind inglobat si distrus.

Pe masura ce timpul trece, placa de aterom se va mari si va include diverse celule si din ce in ce mai multe lipide, iar uneori va ajunge sa contina chiar si fibre de colagen sau elastice.

Placile de aterom sunt periculoase prin faptul ca modifica semnificativ atat diametrul lumenului arterial, precum si elasticitatea peretelui arterial, iar astfel vasele nu mai raspund corespunzator modificarilor tensionale care se transmit de-a lungul lor in timpul ejectiei sangelui (si care este unul din motivele pentru care apare in timp, pe un teren aterosclerotic, hipertensiunea arteriala), cat si prin faptul ca placa de aterom se poate desprinde (in intregime sau doar un fragment din ea), determinand astfel accidente embolice la distanta.

Cauzele exacte ale aterosclerozei nu sunt cunoscute inca, insa exista foarte multe teorii.

Ce pare a fi insa cert este faptul ca procesul aterosclerotic incepe sa afecteze arterele inca de la 20-30 de ani si ca exista factori de risc care pot determina progresia mai rapida a acestuia.

Astfel, cand este vorba de ateroscleroza, este mai important sa cunoastem si sa actionam in special asupra factorilor de risc si, astfel, sa nu permitem procesului sa se extinda, si sa devenim constienti de existenta lui abia cand este prea tarziu.

Factorii de risc ai aterosclerozei sunt atat de numerosi si de importanti, incat specialistii i-au grupat in mai mai multe categorii. In prinicipal sunt factori de risc modificabili sau clasici, factorii de risc trombogenici, factori de risc nemodificabili, factori de risc genetici.

Cea mai buna metoda de a estima care sunt implicatiile pe care acest proces nedureros si mut din punct de vere clinic le are asupra sanatatii este luarea in discutie a complicatiilor ce pot sa apara ca urmare a evolutiei sale indelungate.

Este foarte important de precizat faptul ca ateroscleroza poate afecta toate arterele organismului, indiferent de localizare sau de regimul presional. Nici arterele inimii nu sunt crutate, acesta fiind motivul pentru care si boala coronariana ischemica se poate corela atat de bine cu evolutia aterosclerozei.

Acesta afectiune incepe sa se manifeste in cazul in care diametrul lumenului este redus cu peste 70 - 75% prin evolutia placii de aterom. Cea mai periculoasa forma a ischemiei cardiace este, desigur, infarctul miocardic.

Ateroscleroza subclinica reprezinta stadiul incipient al bolii, fara rasunet hemodinamic, insa identificarea si impiedicarea progresiei bolii poate fi facuta prin diferite tehnici precum: ecografie vasculara, scorul de calciu, grosimea intima-medie etc.

In cazul aparitiei placilor vulnerabile, pacientul este expus oricand riscului de evenimente cardiovasculare, intrucat placile vulnerabile pot fi rupte, hemoragice, cu alte cuvinte, instabile.

In incercarea de a ne face constienti de pericolul aterosclerozei, specialistii ne avertizeaza ca:

- Ateroscleroza nu apare localizat sau focalizat. Nu va afecta doar o artera. Daca apar semne de ischemie prin ateroscleroza la un anumit organ, mai mult ca sigur ca procesul este deja diseminat si in curand vor aparea semne si la alte organe;

- Majoritatea afectiunilor induse de existenta aterosclerozei, cum ar fi boala coronariana ischemica, pot avea potential letal. Primul infarct miocardic aparut pe fond aterosclerotic poate sa nu aiba niciun fel de alte semne premonitorii, se instaleaza brusc, iar in lipsa unor masuri luate in regim de urgenta, pacientul poate deceda.

In vederea aprecierii factorilor de risc, specialistii ne recomanda sa analizam cu atentie antecedentele familiale, deoarece factorii genetici pot fi foarte importanti, mai ales daca rudele de gradul 1 sau 2 au fost diagnosticate cu boala coronariana ischemica la varste mai mici de 55 de ani.

Pe fondul unor antecedente medicale pozitive, riscul de existenta a aterosclerozei este cu atat mai mare cu cat au aparut deja manifestari clinice.

Cele mai importante boli aparute pe fondul aterosclerozei sunt:

- Angina pectorala;
- Infarctul miocardic;
- Ateromatoza carotidiana;
- Boala vasculara arteriala periferica.

Toate aceste afectiuni sunt considerate dovezi ale unui proces aterosclerotic generalizat. Pacientii diabetici sunt de asemenea expusi unui risc mult mai crescut de aparitie a aterosclerozei. In plus, procesul poate fi, in cazul lor, mai accelerat.

Specialistii considera ca factorii de risc traditionali, clasici sunt reprezentati de:

- Fractiunea crescuta a LDL colesterolului (cea cu efecte negative);
- Scaderea concentratiei de HDL colesterol (fractiunea cu efecte benefice);
- Hipercolesterolemia;
- Fumatul;
- Obezitatea;
- Stilul de viata sedentar;
- Stresul cronic;
- Hipertensiunea arteriala (cu valori constante peste 140/ 90 mmHg);

Este foarte important ca si medicul dumneavoastra sa fie informat daca aveti o viata stresanta, daca nu faceti sport si daca in familie exista cazuri de afectiuni cardiace diagnosticate la varste relativ tinere.

In Statele Unite a fost realizat, cu mai multi ani in urma, un studiu care a devenit atat de cunoscut, incat si in prezent medicii prefera sa calculeze riscul coronarian al unui pacient plecand de la informatiile oferite de acel studiu.

Studiul Framingham a fost realizat pe mii de subiecti ce au fost urmariti mai mult de 40 de ani si care, in final, a furnizat informatii utile si astazi. In vederea calcularii riscului de infarct miocardic conform acestui studiu, pacientii sau medicii trebuie sa cunoasca o serie de parametri paraclinici, precum nivelul colesterolului si valoarea tensiunii arteriale.

In functie de riscul apreciat prin metoda Framingham, pacientii sunt inclusi in trei clase diferite: risc minim, mediu si crescut. Pacientii cu risc minim sunt cei al caror risc este mai mic de 10% pentru aparitia unui infarct miocardic in urmatorii 10 ani.

In cazul in care nu exista simptome sau alte semne sugestive, pacientii din aceasta categorie nu trebuie investigati suplimentar. Se pot lua anumite masuri de ordin dietetic sau de modificare a stilului de viata si se indica renuntarea la fumat (daca pacientul fumeaza).

Pacientii inclusi in categoria de risc mediu au un risc estimat de 10 - 20% de a dezvolta un infarct miocardic in urmatorii 10 ani. Aceasta este considerata mai degraba zona gri a riscului prin ateroscleroza.

Pacientii aflati in aceasta zona sunt sfatuiti sa isi modifice stilul de viata (exercitiile fizice trebuie efectuate zilnic, dieta trebuie sa fie adecvata, saraca in grasimi animale, in zaharuri si bogata in antioxidanti), insa au nevoie, cel mai adesea, si de un tratament care sa poata reduce nivelurile colesterolului.

In aceasta situatie, medicul personal poate stabili daca este necesar ca pacientul sa fie investigat suplimentar, mai ales pentru a se determina care este gradul de afectare al arterelor coronare si poate efectua electrocardiograme pentru investigarea functiei inimii.

In cazul in care pacientul este inclus in categoria de risc crescut, atunci se poate estima ca pericolul de a dezvolta un infarct miocardic in urmatorii 10 ani este mai mare de 20%. In aceasta situatie, ateroscleroza nu mai trebuie tratata doar prin metode dietetice, ci va trebui luata foarte in serios.

Schemele terapeutice trebuie sa fie mai agresive, iar factorii de risc mult mai riguros controlati. De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata tintelor pentru LDL-colesterol, mai ales la pacientii care au suferit un eveniment cardiovascular.

Tratamentul hipertensiunii ar trebui revizuit in cazul in care nu mai poate face fata valorilor tensionale crescande, iar daca exista si alte afectiuni conexe si acestea trebuie rezolvate cat mai rapid.

Exista anumiti factori de risc ce nu pot fi modificati, este adevarat. Ei sunt varsta (cu cat este mai inaintata, cu atat este mai grav), sexul (se pare ca sexul masculin este mai afectat) si antecedentele personale de boala coronariana ischemica.

Majoritatea celorlalti pot fi insa tratati cu succes, astfel incat riscul de ateroscleroza sa fie cat mai redus.

Beneficiile in aceasta situatie nu vor fi resimtite strict la nivelul vaselor, ci la nivelul intregului organism, caci o dieta echilibrata, o viata mai activa si un nivel al grasimilor redus influenteaza benefic toate organele si sistemele.