Factori de risc pentru anevrismul aortic toracic

Un anevrism toracic aortic reprezinta slabirea peretelui arterei aorte, in portiunea sa toracica. Aorta este cea mai mare artera din corp si are o portiune toracica si una abdominala. Atunci cand peretele ei devine slabit, artera se dilata si se formeaza un anevrism.

Anevrismul aortic toracic este mult mai rar decat anevrismul aortic abdominal.

Anevrismele aortice toracice cresc lent, de cele mai multe ori. Sunt asimptomatice, fiind astfel dificil de identificat. Multe dintre ele au dimensiuni mici la inceput si raman la aceeasi dimensiune, insa o parte cresc progresiv in timp. Viteza si rata de crestere a unui anevrism toracic este dificil de prezis.

Pe masura ce anevrismul creste in dimensiuni, pot aparea semne si simptome precum:
• Durere de spate
• Tuse
• Voce ragusita, slabita
• Dispnee (dificultati de respiratie)
• Rigiditate sau durere toracica

Anevrismul toracic, ca si orice alt anevrism, are riscul de disectie sau ruptura. Daca au loc aceste evenimente, semnele si simptomele vor include:
• Durere intensa, brusca, la nivelul spatelui, ce iradiaza in jos
• Durere toracica, ce iradiaza in mandibula, gat sau brate
• Dispnee intensa
• Hipotensiune arteriala
• Pierderea starii de constienta
• Dificultati de inghitire
• Dificultati de vorbire

Totusi, nu toate anevrismele ajung la disectie sau ruptura.

Majoritatea persoanelor cu anevrism aortic toracic nu au simptome pana la evenimentul urgent, de disectie sau ruptura. Acestea reprezinta adevarate urgente medicale, astfel ca trebuie sa apelati de urgenta la un serviciu medical.

Anevrismele aortice se pot dezvolta oriunde pe traiectul arterei aorte, din ventriculul stang al inimii pana in abdomenul inferior. Anevrismul aortic toracic este de diverse forme, precum forma saculara sau cea tubulara.

Cauzele acestui tip de anevrism includ:

• Ateroscleroza. Placile de aterom, formate din colesterol si alte reziduuri, se acumuleaza pe peretele arterei aorte. Peretele se rigidizeaza, devine mai putin elastic, pana cand se produce slabirea si dilatarea portiunii aterosclerotice. Hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia cresc riscul de ateroscleroza, in special in randul persoanelor in varsta.

• Afectiuni genetice. Anevrismele aortice, atunci cand apar la persoane tinere, se pot datora unor patologii genetice. Sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos si sindromul Turner sunt cateva exemple de patologii ce pot evolua cu anevrism aortic toracic.

• Inflamatia vaselor de sange. Afectiunile ce implica inflamatia vaselor de sange, numite arterite, se asociaza cu risc crescut de anevrism aortic toracic.

• Valva aortica neregulata.  Valva aortica separa ventriculul stang al inimii de aorta. Persoanele ce se nasc cu o valva aortica modificata, bicuspida, au risc crescut de anevrism aortic toracic.

• Infectii netratate. Desi se intampla rar, este posibil sa dezvolti anevrism aortic toracic in urma unei infectii severe netratate, precum sifilis sau infectia cu salmonella.

• Leziuni traumatice. Rar, persoanele care au suferit un traumatism pot dezvolta un anevrism in urma acestuia.

Disectia aortica reprezinta disecarea peretelui aortei, la locul anevrismului. Se formeaza un perete fals aortic, intrucat sangele din interiorul vasului de sange ajunge in grosimea peretelui. Atunci cand sangele ajunge inafara peretelui aortic, se produce ruptura anevrismului.

Disectia de aorta este o urgenta cardio-vasculara potential amenintatoare de viata. Este important tratamentul anevrismului aortic, pentru a preveni disectia si ruptura. In cazul in care apare disectia, pacientii pot fi tratati chirurgical, insa riscurile sunt mult mai mari.

Factorii de risc pentru anevrismul aortic toracic includ:
• Varsta. Inaintarea in varsta creste riscul de anevrisme aortice. Astfel, anevrismul aortic toracic apare mai des la persoanele cu varsta de peste 65 de ani.
• Fumatul. Fumatul si utilizarea produselor cu tutun in general, cresc riscul de anevrism aortic.
• Hipertensiunea arteriala. Presiunea arteriala crescuta influenteaza semnificativ riscul de aparitie a anevrismului aortic toracic.
• Acumularea de placi de aterom. Un risc mai frecvent in randul persoanelor in varsta, ateroscleroza favorizeaza anevrismul aortic toracic
• Istoricul familial. Pacientii cu un parinte, sora sau copil cu anevrism aortic au risc crescut de a face si ei aceeasi patologie, inclusiv la varste tinere.
• Afectiuni genetice. Daca aveti sindrom Marfan sau o alta patologie genetica, riscul de anevrism aortic toracic creste semnificativ. In cazul acestor pacienti, creste si riscul de disectie sau ruptura a aortei sau a altor artere.
• Valva aortica bicuspa. 

Disectia si ruptura anevrismului sunt principalele complicatii ale acestui anevrism. Cu cat este mai mare anevrismul, cu atat este mai mare riscul de sangerare. Consecintele disectiei si/sau rupturii, sunt:
• Hemoragii interne amenintatoare de viata. Interventia chirurgicala de urgenta este necesara pentru a preveni decesul.
• Trombi sanguini. Mici trombi se pot dezvolta in peretele aortei. Trombii pot migra catre alte vase si organe din corp, prin trombembolism, ducand la consecinte grave
• Accident vascular cerebral. Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral includ slabiciune musculara, paralizie, dificultati de vorbire, alterarea starii de constienta. Reprezinta, de asemenea, o urgenta medicala.

Mentinerea vaselor arteriale intr-o stare cat mai buna este importanta in preventia unui anevrism. Medicii recomanda:
• Evitati fumatul si utilizarea produselor cu tutun
• Mentineti tensiunea arteriala si nivelul colesterolului sub control
• Faceti exercitii fizice regulate
• Reduceti aportul de grasimi alimentare, in dieta zilnica

Nu exista medicatie pentru a preveni anevrismul aortic toracic. Totusi, medicamentele prescrise de catre medicul cardiolog, pentru controlul tensiunii arteriale sau a nivelului de colesterol, controleaza hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia si astfel pot preveni anevrismul aortic.

Afectiunile ce implica anevrismul aortic toracic pot avea caracter familial, fiind transmise ereditar. Medicul va poate recomanda teste de screening, daca aveti o ruda de gradul intai cu o boala genetica asociata cu anevrismul aortic.

Metodele de screening constau in teste regulate, de regula examinari imagistice precum ecocardiograma, pentru a verifica prezenta sau absenta unui anevrism. Aceste teste se recomanda de regula anual.

Testele genetice pot fi luate in considerare si daca aveti istoric familial de anevrism aortic, in absenta unui sindrom genetic diagnosticat.

Anevrismul aortic toracic reprezinta slabirea si dilatarea peretelui aortic, in portiunea toracica a arterei aorte. Tratamentul chirurgical este important pentru a evita aparitia complicatiilor potential letale: disectia si ruptura de aorta. Apelati de urgenta la medic daca experimentati simptome sugestive. De asemenea, luati in considerare testele de screening si vizitele regulate la medic, daca aveti rude de gradul I cu istoric de anevrism aortic.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/thoracic-aortic-aneurysm/symptoms-causes/syc-20350188
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17552-aorta-thoracic-aortic-aneurysm