Care este diferenta dintre vanataie si cheag de sange?

• Vanataile si cheagurile de sange afecteaza vasele de sange, dar se diferentiaza prin multiple aspecte. O vanataie, numita medical echimoza, reprezinta o leziune ce se observa cu usurinta la nivelul pielii si care se vindeca odata cu trecerea timpului. Cheagul de sange se caracterizeaza prin acumularea acestui lichid in profunzimea tesuturilor, fiind vizibil cu dificultate.
• O echimoza se formeaza prin distrugerea capilarelor si prin extravazarea sangelui, cu vizibilitate datorita transparentei pielii. Stratul exterior al pielii ramane intact, dar culoarea sa se va schimba pe masura ce leziunea se vindeca. In schimb, cheagurile de sange, numite si hematoame, se caracterizeaza prin acumulare de sange din cauza ruperii unui vas mai mare de sange.
• Cheagurile de sange pot sa apara si in interiorul unui vas de sange, numite in acest caz trombi. Trombii pot avea numeroase cauze, precum tulburari de coagulare, hipertensiune arteriala, diabet zaharat etc.

Cheagurile de sange si echimozele sunt afectiuni ce apar in urma lezarii vaselor de sange. Cu toate acestea, cauzele si simptomele pot varia.

Cauzele vanatailor

Vanataile apar in mod obisnuit dupa o anumita leziune, precum contactul fizic cu un obiect dur, caderea de la acelasi nivel sau de la alt nivel, dar si fractura osoasa. Aceste tipuri de leziuni pot provoca rupturi ale vaselor de sange mici, urmand ca la nivelul pielii sa apara modificari de culoare, adica vanatai. Culoarea albastra-violacee initiala a echimozei are drept motiv lipsa oxigenului din sangele extravazat.

Cauzele cheagurilor de sange

Cheagurile de sange fac parte din procesul natural de vindecare dupa leziune. Deteriorarea unei anumite portiuni de tesut, urmata de sangerare, duce la incercarea organismului de a o opri. Astfel, in zona respectiva se aduna cantitati mari de trombocite, avand un important rol coagulant. Cheagurile de dimensiuni mici sunt normale si dispar pe cont propriu. Cu toate acestea, unele cheaguri de sange capata dimensiuni importante sau se formeaza in anumite locuri in care nu au existat leziuni. Cheagurile de sange care se formeaza pe cont propriu intr-un anumit vas de sange din cauza hipercoagularii necesita tratament medical urgent.

Unele dintre simptomele acestor afectiuni sunt asemanatoare, dar trebuie cunoscut faptul ca tabloul clinic al cheagurilor poate fi mult mai grav.

Simptomele vanatailor

Locul in care apare o vanataie devine rosiatic la inceput, apoi transformandu-si culoarea in albastru inchis, violet sau chiar negru. Aceasta transformare dureaza de la cateva ore la cateva zile. Ulterior, tesuturile lezate incep sa se vindece, schimbandu-si culoarea in verde, brun si galben din ce in ce mai deschis, pana la estompare completa.

Echimozele pot produce durere, mai ales la atingere, dar acest sentiment neplacut se diminueaza odata ce apare vindecarea.

Simptomele cheagurilor de sange

Cheagurile de sange sau hematoamele pot provoca simptome diferite in functie de locul in care se formeaza si in functie de tesuturile pe care le afecteaza. De foarte multe ori, hematoamele ce apar la nivelul muschilor sau organelor necesita tratament medical imediat.

Cheagurile de sange ce apar in interiorul vaselor de sange, numite si trombi, pot bloca fluxul sanguin si aportul de oxigen catre anumite tesuturi si organe. Aceasta obstructie este foarte periculoasa, putand pune viata in pericol. Blocarea fluxului de oxigen catre celule, tesuturi si organe duce la lezarea grava a acestora, inclusiv decesul.

Cateva exemple de afectiuni severe ce pot fi provocate de un tromb sunt reprezentate de:

- accidentul vascular cerebral – apare atunci cand trombul blocheaza fluxul sanguin catre creier;
- atac de cord – apare in urma blocarii fluxului sanguin catre inima;
- embolie pulmonara – migrarea unui cheag de sange intr-o artera a plamanilor;
- ischemie mezenterica – afecteaza sever intestinele;
- tromboza venoasa profunda – cel mai frecvent afecteaza vasele de sange profunde ale picioarelor.

Simptomele afectiunilor produse de trombi variaza in functie de organul si regiunea afectata. Astfel, simptomele pot cuprinde:

- tulburari de vorbire, pareza, paralizii, pierderea vederii – in cazul unui atac vascular cerebral;
- dureri severe in piept si dificultati de respiratie – semnifica un atac de cord sau o embolie pulmonara;
- dureri abdominale, febra, melena – reprezinta semne de ischemie mezenterica;
- dureri si edem la nivelul unui membru inferior – apar in cazul trombozei venoase profunde.

Toate persoanele care experimenteaza unul dintre aceste simptome trebuie sa solicite cat mai rapid sprijin medical. Acest lucru poate duce la cresterea sanselor de supravietuire, deoarece aceste afectiuni sunt extrem de grave.

Exista multi factori de risc asociati cu aceste leziuni, dar unele dintre aceste pot fi gestionate prin anumite modificari ale stilului de viata.

Factorii de risc ai echimozelor

Echimozele apar frecvent, iar loviturile reprezinta cele mai frecvente cauze. Este posibil ca vanataile sa apara chiar si dupa un impact redus, astfel incat multe persoane nu isi amintesc mecanismul de producere. Trebuie cunoscut ca exista si anumiti factori specifici care pot creste posibilitatea de aparitie a echimozelor, precum:

- anumite medicamente (de exemplu warfarina sau aspirina);
- deficienta unor vitamine;
- tulburarile de coagulare;
- imbatranirea;
- afectiunile de sanatate ce duc la reducerea trombocitelor.

Factorii de risc ai cheagurilor de sange

Predispozitia genetica este un factor de risc pentru coagularea anormala a sangelui. Astfel, oamenii pot avea mai multe sanse de a dezvolta tulburari de coagulare daca au un istoric medical de acest tip in familie. Pe langa acest lucru, exista si alti factori de risc, precum:

- fumatul;
- sarcina;
- varsta inaintata, de peste 60 de ani;
- supraponderabilitatea sau obezitatea;
- sedentarismul;
- terapia hormonala;
- interventiile chirurgicale recente;
- bolile inflamatorii cronice;
- hipertensiunea arteriala;
- diabetul;
- traumatismele grave.

Atunci cand o persoana sufera o lovitura, este important ca daca se experimenteaza durerea severa sa fie anuntat medicul. Acesta poate evalua situatia si poate pune un diagnostic corect.

Vanataile reprezinta rareori un motiv de ingrijorare, mai ales cand se cunoaste cauza. Totusi, daca vanataile apar fara o explicatie, medicul ar trebui sa fie informat. Anumite afectiuni si boli grave pot produce echimoze, sangerari si cheaguri de sange aparent inexplicabile. Aceste afectiuni necesita diagnosticare si tratament adecvat cat mai rapid.

Medicul trebuie informat daca exista vanatai care persista de peste 2 saptamani si care sunt insotite de durere si inflamatie. De asemenea, simptomele produse de trombi trebuie cunoscute si trebuie sa reprezinte un semnal de alarma. Medicul va efectua initial un examen fizic si o trecere in revista a istoricului medical al respectivei persoane. De asemenea, poate recomanda investigatii imagistice, precum ecografia, imagistica prin rezonanta magnetica si tomografia computerizata. Aceste investigatii pot ajuta la detectarea cheagurilor de sange formate in vasele de sange, organele sau tesuturile corpului. Echimozele se diagnosticheaza prin simplul examen vizual, dar acest lucru poate fi realizat si in cazul hematoamelor situate superficial.

Vanataile nu necesita, de obicei, tratament. Cu toate acestea, pot fi recomandate anumite remedii pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor. De exemplu, peste vanataie se poate aplica gheata in primele 24-48 de ore, ulterior aplicandu-se comprese calde. In cazul in care durerea este mult prea puternica, medicii pot recomanda antialgice. In cazul in care vanataile apar din alte motive, se incearca tratarea cauzei primare.

Hematoamele se evalueaza in functie de localizare si pot necesita sau nu tratament medical. In unele cazuri este necesara interventia chirurgicala, dar in cele mai multe cazuri nu se intervine prin aceasta metoda. In cazul trombilor, medicii pot utiliza medicamente pentru prevenirea coagularii sangelui.

Daca apar complicatii in urma formarii de cheaguri de sange, precum accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic, tratamentul este mult mai complex, implicand chiar si internarea in spital pentru o anumita perioada. Cu cat se intervine mai rapid in aceste cazuri, cu atat prognosticul este mai bun.

Bibliogafie:

Blood clots. (n.d.). http://www.hematology.org/Patients/Clots/
Duggal, R. W., & Harger, N. J. (2011, February 18). The safe and appropriate use of thrombolytics in the emergency department. U.S. Pharmacist, 36(2), HS11–HS16. https://www.uspharmacist.com/article/the-safe-and-appropriate-use-of-thrombolytics-in-the-emergency-department
Goldhaber, S. Z., & Bounameaux, H. (2012, April 10). Pulmonary embolism and deep vein thrombosis. The Lancet, 379(9828), 1835–1846. https://www.researchgate.net/profile/Henri_Bounameaux/publication/223976144_Pulmonary_embolism_and_deep_vein_thrombosis/links/5a5398ee0f7e9bbc1056fd19/Pulmonary-embolism-and-deep-vein-thrombosis.pdf
Your guide to preventing and treating blood clots. (2017, August). https://www.ahrq.gov/patients-consumers/prevention/disease/bloodclots.html