Pericolele formarii cheagurilor in vasele de sange

Coagularea sangelui este un proces important declansat de organism, care previne sangerarea excesiva atunci cand vasele de sange sunt lezate.

Exista si situatii in care sangele se coaguleaza in interiorul venelor sau al arterelor, formandu-se cheaguri (trombi) care supun corpul unor pericole importante, cu potential letal.

Trombocitele (un tip de celule din componenta sangelui) si proteinele din plasma (partea lichida a sangelui) lucreaza impreuna pentru a stopa hemoragia, formand un cheag in jurul leziunii. In mod normal, organismul dizolva prin propriile mecanisme cheagurile de sange dupa vindecarea ranii, insa exista si posibilitatea ca unul sau mai multe cheaguri sa nu se dizolve in mod natural sau sa se formeze in vasele de sange, chiar daca nu exista o leziune evidenta.

In acest caz, interventia de specialitate este obligatorie, pentru stabilirea unui diagnostic cert si a unui tratament corespunzator.

Cheagurile pot sa apara in vene sau artere, vasele care constituie sistemul circulator. In ciuda faptului ca ambele tipuri de vase sanguine ajuta la transportul sangelui in corp, ele functioneaza in mod diferit.

Venele sunt vase de presiune scazuta, care conduc sangele neoxigenat dinspre organele corpului, inapoi spre inima. Formarea anormala a unui cheag in vene poate sa restrictioneze intoarcerea sangelui catre cord, declansandu-se dureri si umflaturi, din pricina sangelui obstructionat de cheag.

Tromboza venoasa profunda apare cand un tromb afecteaza o vena de mari dimensiuni de la nivelul membrelor inferioare sau, mai rar, al membrelor superioare sau al pelvisului.

In unele cazuri, cheagul se detaseaza de locul in care s-a format si calatoreste, prin inima, spre plamani, unde produce disfunctii circulatorii majore. Aceasta afectiune poarta numele de embolism pulmonar si poate fi extrem de periculoasa.

Arterele, pe de alta parte, sunt vase de sange musculare, de presiune ridicata, care transporta sangele cu oxigen si alti nutrienti dinspre inima, catre celelalte parti ale organismului. Tensiunea arteriala masurata de medic indica presiunea existenta la nivelul arterelor.

Cheagurile care se formeaza in artere sunt asociate, de regula, cu ateroscleroza (intarirea peretilor arterelor), pe fondul acumularii unei placi care ingusteaza interiorul vasului sanguin. Pe masura ce pasajul arterial devine tot mai stramt, muschii arteriali continua sa forteze trecerea sangelui, formandu-se o presiune care poate determina ruptura placii formate.

Moleculele eliberate de placa arteriala produc o reactie exagerata a organismului, de aparare, concretizata prin formarea de cheaguri ce predispun la atac cardiac sau accident vascular cerebral.

Cand rezervele de sange transportate catre inima sau creier sunt obturate de tromb, organele isi inceteaza functionalitatea normala, intrucat sunt private de oxigen si nutrienti.

Factorii de risc asociati cu dezvoltarea cheagurilor de sange in vene sunt diferiti fata de cei ai formarii cheagurilor sanguine in artere. In ambele cazuri, diverse afectiuni si traume fizice pot conduce la nasterea unui tromb, insa exista si o predispozitie genetica in coagularea nefireasca a sangelui.

Factorii de risc in aparitia cheagurilor in vene sunt

- obezitatea
- sarcina
- lipsa de mobilitate a corpului
- fumatul
- contraceptivele orale
- anumite tipuri de cancer
- traumele
- anumite interventii chirurgicale
- varsta (riscul creste odata cu depasirea etatii de 60 de ani)
- afectiuni genetice care implica predispozitia coagularii sangelui
- boli inflamatorii cronice

Factorii de risc pentru cheagurile arteriale pot fi influentati de schimbari in stilul de viata sau tratament medicamentos. Acestia sunt

- obezitate
- sedentarism
- fumat
- diabet
- hipertensiune arteriala
- nivel ridicat de colesterol

In afara de riscurile asociate cu formarea cheagurilor sanguine, este necesar ca fiecare sa cunoasca si simptomele tipice, care variaza in functie de locul in care este localizat cheagul

- simptome cardiace: dureri in piept ce radiaza frecvent in mana stanga si sunt insotite de dificultati de respiratie si transpiratie;
- simptome cerebrale: tulburari de vedere, slabiciune generalizata, leziuni, dificultati de vorbire;
- simptome la nivelul membrelor: dureri bruste, umflaturi, sensibilitate;
- simptome pulmonare: dureri ascutite in piept, puls accelerat, tuse cu sange (hemoptizie), tulburari respiratorii, transpiratie, febra;
- simptome abdominale: durere abdominala severa, diaree si varsaturi;

- embolismul pulmonar: atunci cand o parte din tromb se desprinde de locul in care s-a format si calatoreste prin fluxul sanguin care circula spre plamani, el ajunge sa blocheze transportul sangelui catre sistemul respirator, privandu-l de oxigen si nutrienti vitali. Simptomele embolismului pulmonar includ dificultati de respiratie, tensiune arteriala scazuta, rata cardiaca accelerata, dureri in piept si hemoptizie.
- ateroscleroza ( ingustarea arterelor);
- infarct;
- accident vascular cerebral;
- sindromul posttrombotic: chiar si dupa ce cheagul de sange dispare, pot sa persiste diverse efecte ale afectiunii, precum edemul pe termen lung, schimbarea nuantei naturale a pielii si dureri recidivante in locul in care a existat trombul;

Cheagurile de sange sunt eliminate prin tehnici medicale specifice, adaptate locului in care trombul s-a format. In ultimele decenii, s-au inregistrat progrese remarcabile in terapia antitrombotica, care au contribuit la prevenirea si tratarea cu mai mult succes a cheagurilor sanguine. O parte din tratamentele frecvent administrate de medicii specialisti include

- administrarea de anticoagulante: medicamente care impiedica formarea cheagurilor de sange;
- administrarea de medicamente care dizolva cheagurile sanguine;
- tromboliza ghidata pe cateter- procedura prin care un tub lung, numit cateter, este introdus chirurgical in vasul sanguin si indreptat catre tromb, eliberand o substanta menita sa il dizolve;
- trombectomia - indepartarea chirurgicala a cheagului de sange;

Exercitiul fizic regulat, o dieta sanatoasa, purtarea sosetelor de compresie sau mentinerea partii anatomice afectate intr-o pozitie ridicata sunt metode eficiente de prevenire a formarii cheagurilor de sange.