Ce sunt neutrofilele si care este rolul lor?

Neutrofilele sunt un tip de celule albe care ajuta la vindecarea tesuturilor deteriorate, dar si la rezolvarea infectiilor.

Nivelurile din sange de neutrofile cresc in mod natural ca raspuns la infectii, rani si diferite alte tipuri de stres asupra organismului. Totusi, acestea pot sa scada ca raspuns la infectii severe sau cronice, dar si in unele afectiuni genetice si in urma administrarii unor medicamente.

Neutrofilele ajuta la prevenirea infectiilor prin blocarea, dezactivarea, digestia sau contracararea unor particule si microorganisme straine organismului. De asemenea, neutrofilele comunica cu alte celule pentru a le ajuta sa repare daunele suferite de organism si pentru a dezvolta un raspuns imun adecvat.

Organismul produce aceste celule importante in maduva osoasa, iar ele reprezinta 55-70% din toate celulele albe ale sangelui. In mod normal, nivelul de celule albe din sange se situeaza intre 4500 si 11000 de celule pe milimetru cub.

Atunci cand organismul sufera o infectie sau o alta sursa de inflamatie, substantele chimice speciale avertizeaza neutrofilele mature, acestea parasind maduva osoasa pentru a calatori prin fluxul sanguin pana la locul necesar. Spre deosebire de alte celule sau componente sanguine, neutrofilele se pot deplasa usor prin peretii vaselor de sange pentru a intra direct in tesuturi.

Exista mai multe motive diferite pentru care o persoana poate experimenta niveluri mai mari de neutrofile. Aceasta situatie poarta denumirea de neutrofilie sau leucocitoza cu neutrofilie si apare de obicei si in mod natural din cauza infectiilor sau ranilor.

Cu toate acestea, nivelurile sanguine ale acestor celule albe poate fi crescut si ca raspuns la unele medicamente, precum corticosteroizii, beta-2-agonistii si adrenalina.

Chiar si unele tipuri de cancer si unele afectiuni inflamatorii pot duce la niveluri crescute de neutrofile. Printre acestea se regasesc artrita reumatoida, boala inflamatorie intestinala, hepatita si vasculita. De asemenea, accidentele si interventiile chirurgicale pot avea acelasi efect.

Indepartarea chirurgicala a splinei reprezinta doar un simplu exemplu. Fumatul, sarcina, obezitatea si asocierea unor afectiuni genetice, cum ar fi sindromul Down, sunt alte elemente ce pot duce la neutrofilie.

Nivelurile anormal de scazute ale neutrofilelor din sange poarta denumirea de neutropenie. O scadere a valorilor acestor celule apare atunci cand organismul le foloseste mai repede decat le produce sau maduva osoasa nu le produce in mod corespunzator. De exemplu, o splina cu un volum crescut poate produce neutropenie, deoarece aceasta capteaza si distruge neutrofilele si alte celule sanguine.

Printre afectiunile si procedurile medicale care determina organismul sa foloseasca prea rapid neutrofilele fac parte infectiile bacteriene severe sau cronice, tulburarile alergice, anumite tratamente medicamentoase sau anumite tulburari autoimune.

In cazul in care neutropenia este produsa de afectarea productiei celulare, cauzele care pot sta la baza sunt reprezentate de cancere si radioterapie, mielofibroza, infectii virale, precum gripa si infectii bacteriene, precum tuberculoza. De asemenea, deficitul de vitamina B-12 si anumite tratamente si toxine pot avea acelasi efect.

Alte motive pentru care o persoana poate suferi de neutropenie sunt reprezentate de anemia aplastica, neutropenia congenitala severa si neutropenia cronica benigna.

Anemia aplastica presupune incetarea maduvei osoase din a produce suficiente celule sanguine, neutropenia severa implica un grup de afectiuni in care neutrofilele nu se pot maturiza, iar neutropenia cronica benigna se caracterizeaza prin niveluri scazute de celule, dar fara un motiv aparent.

Medicii pot identifica nivelurile de neutrofile din sange prin realizarea unei hemoleucograme complete cu formula leucocitara. Formula leucocitara ajuta la diferentierea tipurilor de celule albe in neutrofile, monocite, eozinofile, bazofile si limfocite.

Un medic poate solicita realizarea unei hemoleucograme complete atunci cand pacientul se confrunta cu o serie de simptome corelate cu infectii, boli cronice si raniri. Printre aceste simptome se regasesc febra, durerea si fatigabilitatea. De obicei, asistentul medical va preleva o cantitate mica de sange venos si o va trimite pentru evaluare de laborator.

Daca testele initiale de laborator arata un numar mai mare sau mai mic de globule albe decat in mod normal, medicul poate solicita refacerea analizei pentru confirmare. Pe langa confirmarea analizelor, medicul poate realiza examinarea fizica a pacientului si informarea cu privire la stilul de viata si istoricul medical al acestuia.

Daca nu exista motive aparente pentru nivelurile anormale de neutrofile, specialistii pot solicita teste mai specifice. De exemplu, pot fi prelevate probe din maduva osoasa, acest lucru fiind realizat prin introducerea unui ac lung intr-o parte a pelvisului. Procedura poate fi dureroasa, astfel incat poate necesita anestezie locala.

In cazul in care nivelurile prea ridicate sau scazute de neutrofile nu au motive certe, medicii vor solicita diferite alte investigatii, precum tomografia computerizata, hemocultura, analiza urinei sau radiografia toracica.

Modificarile regasite la nivelul neutrofilelor sunt adesea indicatori pentru modificarile semnificative de la nivelul globulelor albe. Cantitatea si proportia globulelor albe din fluxul sanguin se schimba in timp cu varsta si cu alte evenimente, precum sarcina. Desi intervalul normal al fiecarei persoane este usor diferit, exista cateva valori de referinta.

Astfel, nou-nascutii au intre 13000 si 38000 de celule pe mm3, sugarii de 2 saptamani au intre 5000 si 20000 de celule pe mm3, iar adultii intre 4500 si 11000 de celule pe mm3. Sarcina poate modifica valorile globulelor albe, femeile insarcinate in al treilea trimestru avand valori cuprinse intre 5800 si 13200 de elemente pe mm3.

La adulti, un numar mai mare de 11000 de elemente pe mm3 poarta denumirea de leucocitoza. Limita inferioara pentru neutrofile este de 1500 de celule pe mm3, valorile scazute purtand numele de neutropenie. Severitatea neutropeniei poate varia astfel: usoara (1000-1500 celule pe mm3), moderata (500-999 celule pe mm3), severa (200-499 celule pe mm3), foarte severa (sub 200 celule pe mm3).

Modificarile minore ale nivelurilor de neutrofile sau celule albe din sange nu sunt motive de ingrijorare, atat timp cat sunt temporare. Un numar crescut de celule albe din sange inseamna ca organismul raspunde la infectii, raniri sau stres.

De asemenea, unele persoane au niveluri naturale de celule albe si neutrofile mai scazute decat in mod normal din cauza unor serii diferite de factori, precum afectiunile congenitale. Totusi, persoanele cu neutropenie sau neutrofilie severa trebuie sa fie evaluate, monitorizate si ingrijite cu mare atentie.

Cea mai buna metoda de a corecta nivelurile anormale de neutrofile este de a aborda si trata cauza de baza. Astfel, antibioticele pot trata infectiile bacteriene, in timp ce medicamentele antifungice le trateaza pe cele produse de ciuperci.

Oamenii pot trata anumite infectii virale cu medicamente care incetinesc activitatea virala si trebuie stiut ca antibioticele nu sunt eficiente in acest caz. In plus, terapiile de sustinere, precum hidratarea optima si odihna, pot face parte din planul de tratament.

Este posibil ca in cazul persoanelor ce au niveluri anormale de neutrofile din cauza tratamentelor, medicii sa opreasca sau sa ajusteze medicatia. De asemenea, persoanele cu afectiuni cronice ce perturba productia sau maturizarea neutrofilelor pot beneficia de tratamente care sa sporeasca productia acestor celule.

Persoanele cu un nivel extrem de scazut de neutrofile necesita monitorizare, antibioterapie si spitalizare, astfel incat riscul de infectie severa sa fie redus cat mai mult. Izolarea ajuta persoanele cu sisteme imunitare slabite sa nu ia contact cu microorganisme potential daunatoare. De asemenea, sprijina organismul si ii ofera timp sa produca mai multe celule albe.

Una dintre cauzele nivelurilor reduse de neutrofile este deficitul de vitamina B-12. Corectarea acestui lucru se poate face prin introducerea in alimentatie a alimentelor bogate in aceasta vitamina. Cateva alimente indicate in acest caz sunt reprezentate de oua, produse lactate, carne, peste si cereale fortificate.

Bibliografie:
Blood basics. (n.d.). Retrieved from http://www.hematology.org/Patients/Basics/
Blood differential test. (2018, December 6). Retrieved from https://medlineplus.gov/ency/article/003657.htm
Copelan, E., Avalos, B., & Friend, R. (2018, August). Assessment of neutropenia. BMJ Best Practice. Retrieved from https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/893
Mayadas, T. N., Cullere, X., & Lowell, C. A. (2015, January 1). The multifaceted functions of neutrophils. Annual Review of Pathology, 9, 181–218. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4277181/
Riley, L. K., & Rupert, J. (2015, December 1). Evaluation of patients with leukocytosis. American Family Physician, 92(11), 1004–1011. Retrieved from https://www.aafp.org/afp/2015/1201/p1004.html
Vitamin B12. (2018, November 29). Retrieved from https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminB12-HealthProfessional/