Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara

Tromboza venoasa profunda este o afectiune grava, dar care poate fi prevenita. Se caracterizeaza prin aparitia unui cheag de sange, la nivelul sistemului venos profund al memrelor inferioare(cu precadere). Consecinta trombozei venoase profunde consta in blocarea totala sau partiala a intoarcerii sangelui venos.

Cu toate acestea, afectiunea poate sa apara si la nivelul bratelor. Tromboza venoasa profunda este tratabila, dar poate sa aiba complicatii grave. Din acest motiv, este foarte important sa se solicite asistenta medicala daca apar semne sau simptome.

Embolia pulmonara este o afectiune asociata frecvent cu tromboza venoasa profunda. Embolia pulmonara apare, de obicei, atunci cand un cheag de sange ce are drept cauza tromboza venoasa profunda se desprinde de la locul initial si ajunge la nivelul inimii prin circulatia pulmonara.

Acest lucru poate duce la deteriorarea plamanilor si a altor organe. De asemenea, embolia pulmonara reprezinta o conditie de sanatate ce poate pune viata in pericol.

Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara apar cand cheagul de sange este situat intr-una din venele profunde.

Cheagurile de sange care se formeaza in venele situate mai aproape de suprafata pielii produc tromboza venoasa superficiala si nu provoaca in mod obisnuit embolie pulmonara. Embolia pulmonara poate sa apara si fara tromboza venoasa profunda.

Orice persoana poate dezvolta atat tromboza venoasa profunda, cat si embolie pulmonara. Exista multi factori ce pot contribui la aparitia acestor boli, iar asocierea mai multor factori creste riscul de formare a unui cheag de sange.

Cei mai importanti factori de risc asociati cu aceste afectiuni sunt reprezentati de:

• Interventii chirurgicale (in principal la nivelul membrelor inferioare);
• Traumatisme( cele majore sau care implica maduva spinarii);
• Alte afectiuni medicale asociate( neplazii, AVC, repaus la pat prelungit-mai mult de 3zile);
• Afectiuni hematologice(trombofilia);
• Sarcina;
• Tratament cu anticonceptionale orale, varsta inaintate, varice etc;
• Prezenta unui cateter venos central;
• Fumatul;

Studiile au demonstrat ca tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara sunt responsabile de peste 100000 decese inregistrate anual  doar in Statele Unite ale Americii.

Aceste afectiuni au o probabilitate mult mai mare de a afecta femeile aflate la varsta fertila decat barbatii de aceeasi varsta. Dupa menopauza, femeile au un risc mai scazut pentru aceste boli decat barbatii.

Cu toate acestea, orice persoana poate suferi de tromboza venoasa profunda si embolie pulmonara, din acest motiv fiind importanta recunoasterea semnelor si simptomelor.

Simptomatologia trombozei venoase profunde

Unele persoane cu tromboza venoasa profunda nu au niciun simptom. Cu toate acestea, daca urmatoarele simptome apar si sunt asociate cu oricare din factorii de risc mentionati, medicul trebuie anuntat cat mai repede posibil.

Simptomele includ:

• Edem
• Cianoza
• Durere si afectarea normala a functionalitatii membrului afectat.

Simptomatologia emboliei pulmonare

Simptomele produse de embolia pulmonara includ dificultati de respiratie si dureri in piept. Embolia pulmonara poate sa apara cu sau fara simptomele trombozei venoase profunde.

Daca o persoana sufera oricare dintre urmatoarele simptome, se indica consultarea imediata a unui medic:

- Dispnee (respiratie dificila);
- Frecventa respiratorie rapida sau neregulata;
- Durere toracica sau disconfort, mai ales cand se respira adanc;
- Tuse cu sange;
- Scaderea tensiunii arteriale;
- Lipotimie;
- Stare de anxietate sau nervozitate.

Stabilirea diagnosticului incepe prin informarea despre simptomele pacientului si prin examenul fizic care uneori poate avea specificitate scazuta, motiv pentru care se apeleaza la teste de imagistica medicala.

De obicei, aceste teste sunt neinvazive si nu creeaza disconfort crescut.

Primul pas consta in determinarea D-dimerilor a caror valoare crescuta confirma diagnosticul de tromboza venoasa profunda, pe cand limitele normale exlud prezenta cheagurilor de sange cu efect obstructiv.

O ecografie doppler poate fi solicitata pentru a detecta cheagurile de sange din vene sau orice alta problema vasculara.

Tomografia computerizata poate verifica existenta de cheaguri de sange din arterele pulmonare si se efectueaza, de obicei, cu ajutorul unei substante de contrast.

Aceasta trebuie injectata intravenos si ajuta la vizualizarea mult mai buna a arterelor pulmonare.

O alta metoda de diagnosticare consta in scanarea de ventilatie/perfuzie sau scanarea VQ. Aceasta investigatie identifica miscarea sangelui si a oxigenului la nivel pulmonar.

Acest tip de scanare implica administrarea unei cantitati mici dintr-o substanta speciala radioactiva. Imagistica prin rezonanta magnetica poate evalua simultan venele de la nivelul pelvisului si pe cele de la ambele picioare.

Cu toate acestea, aceasta metoda se foloseste rar. Venografia se poate folosi, de asemenea, pentru vizualizarea blocajelor de la nivelul venelor.

Cu toate acestea, un rezultat pozitiv nu indica neaparat o problema grava, putand scoate in evidenta, de exemplu, coagulari ale sangelui ce au ca motiv vindecarile unor rani.

Testele de sange pot, de asemenea, sa releve daca o persoana are o tulburare de coagulare. Dezavantajele includ costul foarte ridicat si durata lunga pana la primirea rezultatelor.

Diagnosticarea si tratarea trombozei venoase profunde este extrem de importanta, in acest fel fiind evitata producerea emboliei pulmonare. Tratamentul include atat masuri non-farmacologice, cat si medicamente.

Rolul tratamentului non-farmacologic este de a preveni aparitia bolii, prin purtarea ciorapilor cu compresie gradata, mers pe jos regulat, pozitie corecta a membrelor inferioare.

Tratamentul farmacologic prin utilizarea terapiei anticoagulant vizeaza impiedicarea migrarii trombului, prevenirea aparitiei complocatiilor precum embolia pulmonara si implicit a decesului.

Tratamentul emboliei pulmonare implica, de obicei, terapia anticoagulanta pentru minim 3 luni. Medicamentele trombolitice pot fi necesare pentru a distruge cheagul de sange.

Medicii trebuie sa decida forma de tratament de la caz la caz, comparand riscurile cu beneficiile. In cazuri foarte rare, chirurgul poate indeparta cheagul de sange din plamani printr-o procedura cunoscuta sub numele de embolectomie.

O persoana poate reduce riscul de aparitie a trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare prin adoptarea unui stil de viata sanatos, prin gestionarea greutatii corporale si evitand sedentarismul.

Persoanele cu varice pot purta ciorapi speciali in timpul calatoriilor sau atunci cand sunt nevoite sa stea mult timp nemiscate. Plimbarile repetate si evitarea statului prelungit pe scaun pot, de asemenea, sa ajute.

Exercitiile fizice si consumul unor cantitati optime de lichid, alaturi de o alimentatie sanatoasa si echilibrata sunt metode recomandate de toti specialistii.