Reguli de urmat dupa implantul de stent

Ateroscleroza reprezinta una dintre principalele afectiuni ale societatii moderne, datorata in principal urbanizarii si modificarii stilului de viata, alaturi de factori genetici, cu manifestari focale dar progresive in timp si care afecteaza arterele mari si medii.

Odata cu aparitia acestei afectiuni, au aparut si metode terapeutice, medicamentoase sau chirurgicale/ interventionale, ultima dintre ele fiind realizata prin tehnici de reperfuzie cu ajutorul stenturilor, care de-a lungul vremii au suferit imbunatatiri, cele mai folosite in prezent fiind cele farmacologic active.

Structural, stentul reprezinta un dispozitiv medical cilindric, de diferite dimensiuni, care, odata implantat, permite restabilirea permeabilitatii fluxului sangvin de la nivelul vaselor ingustate ca urmare a formarii si progresiei placii de aterom.

Principala manifestare a bolii o reprezinta depunerea placilor de aterom la nivelul arterelor mari si medii, fapt ce va determina ingustarea progresiva a lumenului vascular, mergand pana la aparitia semnelor si simptomelor specifice sau chiar a unor evenimente cardiovasculare severe in absenta unui diagnostic si tratament corespunzator.

Organele cele mai des afectate de reducerea fluxului sangvin ca urmare a depozitelor de grasime de la nivelul vaselor sunt cordul prin afectarea arterelor coronare si creierul prin afectarea arterelor carotide.

Ca si simptomatologie in cazul afectarii arterelor coronare, pacientii pot prezenta dispnee( respiratie cu dificultate), oboseala, fatigabilitate, insa definitorie este durerea toracica, care intruneste anumite criterii si impune prezentarea de urgenta intr-un serviciu specializat de asistenta medicala:

- este resimtita ca o strangere sau presiune;
- durata sub 20 minute in cazul unui sindrom coronarian cronic sau peste 20 minute in cazul sindromului coronarian acut;
- localizare retrosternala, pe o suprafata mare( pacientul indica zona cu toata palma, nu doar cu un deget) si posibila iradiere la nivelul gatului, in spate, in umar/brat stang sau abdomen;
- existenta unor factori declansatori: efort fizic, conditii de stres, frig, mesele imbelsugate;
- ameliorarea simptomelor dupa administrarea de nitroglicerina si/sau la repaus in cazul sindromului coronarian cronic sau persistenta simptomatologiei in ciuda masurilor terapeutice initiale in cazul sindromului coronarian acut.

In cazul afectarii arterelor carotide, pacientul poate resimti cefalee, tulburari de echilibru, dificultati de vorbire etc.

Aparitia simptomatologiei la un pacient cu factori de risc cardiovascular este un proces complex si de durata. Constituirea placilor de aterom apare in urma depunerii de lipide la nivelul stratului intern al vasului.

Progresia unei placi de grasime este declansata si intretinuta ca urmare a initierii unui proces inflamator local, care alaturi de factori de risc asociati determina afectarea endoteliului vascular, fapt care predispune la hemoragia, eroziunea sau chiar ruptura unei placi, cu consecinte potential fatale.

Riscul cardiovascular poate fi definit ca probabilitatea unei persoane de a prezenta un eveniment cardiovascular (cu sau fara consecinte fatale) intr-un interval de timp definit.

Dintre factorii de risc clasici enumeram: varsta, sexul, ereditatea, fumatul, consumul de alcool, obezitatea, hipertensiunea arteriala, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, factori psihosociali; studiile recente insa au depistat si noi factori de risc cardiovascular precum homocisteina, lipoproteina (a), factori proinflamatorii, factori protrombotici.

Tip1 ACUT
SINDROMUL CORONARIAN ACUT. ACCIDENTUL VASCULAR ISCHEMIC.

Cauze 

Principala cauza a sindromului coronarian acut o constituie ischemia miocardica secundara ocluziei arterei coronare epicardice. Ocluzia vasului apare ca urmare a destabilizarii unei placi de aterom, fapt ce declanseaza procesul de tromboza. In cazul pacientilor tineri, infarctul miocardic acut este deseori fatal, intrucat acestia nu au dezvoltata circulatie colaterala care sa asigure perfuzia miocardica in conditiile inchiderii unui vas principal. Spre deosebire de tineri, varstnicii diagnosticati cu dislipidemie , prezinta vase colaterale dezvoltate in timp, acestea putand mentine irigarea miocardului in conditii de ischemie acuta si impactul hemodinamic pot fi mai putin sever .

Pe langa ateroscleroza coronariana, in producerea infarctului miocardic acut mai pot fi incriminati si alti factori, precum consumul diferitelor substante cu efect psihogen, abuzul de alcool, droguri, sindromul anemic, tulburari de ritm, anomalii congenitale ale circulatiei cornariene etc.

Accidentul vascular cerebral ischemic apare ca urmare a lipsei oxigenarii tesutului cerebral, secundara ischemiei vasului responsabil de irigarea anumitor zone din creier. Ca o consecinta, celulele de la nivel cerebral mor, iar principalele complicatii sunt invaliditatea sau chiar decesul.

Semne

Printre semnele de debut ale unui infarct miocardic putem observa paloare, transpiratii, pierderea cunostintei, dificultati respiratorii, greata, varsaturi, cu alte cuvinte, o stare de disconfort brusca si care se agraveaza.

Semnele unui potential accident vascular cerebral sunt pierderea cunostintei, tulburari de limbaj brusc aparute, cefalee, paralizia fetei sau a diferitelor membre etc.

Tratament

Primul gest terapeutic consta in apelarea de urgenta la serviciile medicale specializate in vederea diagnosticului si asigurarea stabilitatii hemodinamice. Ulterior, pacientul poate fi transportat catre un spital tertiar, dotat cu serviciu de cardiologie intervetionala si unitate de coronarieni, unde poate beneficia de tratamentul de reperfuzie.

Interventia consta in plasarea stentului/stenturilor la nivelul vasului stenozat prin intermediul unor catetere specifice, accesul putand fi facut prin plasarea unei teci la nivelul arterei radiale sau femurale. Postprocedural, este vitala urmarirea stabilitatii hemodinamice a pacientului, depistarea precoce a posibilelor complicatii si asigurarea permeabilitatii vasului prin administrarea terapiei farmacologice specifice.

Tratamentul de urgenta al accidentului vascular cerebral ischemic presupune terapie farmacologica sau endovasculara intr-o unitate medicala specializata.

Tip 2 CRONIC
SINDROM CORONARIAN CRONIC

Cauze

Cardiopatia ischemica cronica apare ca un dezechilibru intre cererea si oferta de oxigen la nivel miocardic.

Cresterea consumului miocardic de oxigen poate sa apara in caz de afectiuni tiroidiene, febra, valori tensionale crescute, alte afectiuni care determina cresterea frecventei cardiace sau consumul de anumite medicamente/ substante care accelereaza pulsul. Pe de alta parte, scaderea aportului de oxigen poate fi intalnita in caz de stenoze coronariene, spasm coronarian, bradiaritmii, tahiaritmii, valori tensionale scazute etc.

Semne

Semnele bolii cardiace ischemice cronice sunt reprezentate de capacitatea scazuta de efort, dificultati respiratorii, palpitatii, durere toracica aparuta la efort etc.

Tratament

Tratamentul consta in primul rand in adoptarea unui regim igieno-dietetic, cu modificarea stilului de viata( controlul valorilor glicemice si tensionale, optimizarea profilului lipidic, consum moderat de alcool, renuntare la fumat, incurajarea activitatii fizice in limita tolerantei) coroborate cu tratament farmacologic specific.

Diagnosticare

Anamneza pacientului
Anamneza este primul pas efectuat in cadrul actului medical si alaturi de examenul obiectiv coroborat cu investigatiile de specialitate ajuta la stabilirea unui diagnostic corect.

Anamneza trebuie sa fie detaliata si sa cuprinda date despre prezenta simptomelor, debutul acestora, alte afectiuni medicale, precum si tratamentul administrat. In cazul pacientilor cu durere toracica nou aparuta sau agravata este esentiala prezentarea acestora intr-un serviciu de urgenta in timp util, reperfuzia coronariana fiind indicata tuturor pacientilor cu durere debutata < 12h si confirmata ca fiind coronariana.

Valori Normale

Cele mai recente ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie, recomanda tratament hipolipidic tuturor pacientilor cu boala cardiovasculara documentata, pana la un nivel tinta LDL-colesterol.

De asemenea, aceleasi ghiduri recomanda LDL-C <70 mg/dL respectiv <55 mg/dL i reducerea LDL-C cu ≥50% fa de valoarea iniial la persoanele aparent sntoase <70 ani cu risc inalt sau foarte inalt.

Explorari medicale necesare

Pe langa anamneza si examenul obiectiv, exista si cateva investigatii utile, care ajuta la suspicionarea prezentei placilor de aterom, diagnosticarea si localizarea acestora. Dintre acestea, mentionam determinarea raportului grosime intima-medie, indicele glezna brat, tehnici ecografice, histologia virtuala, angiografia, angio CT, angio RMN etc.

In ceea ce priveste indicatia de a merge la medicul specialist, aceasta o poate oferi medicul de familie atunci cand observa modificari ale analizelor de laborator/ traseului EKG/ a valorilor tensionale sau poate fi spontana in cazul aparitiei simptomelor precum dispneea, durere in piept, dureri de cap,ameteli, palpitatii etc.

Momentul optim in ceea ce priveste prezentarea la medicul specialist este intr-un stadiu incipient al bolii, la debutul semnelor/simptomelor, deseori, urgentele medicale precum sindromul coronarian acut sau accidentul vascular cerebral putand avea consecinte severe sau chiar fatale.

In ceea ce priveste riscul unei afectiuni cardiovasculare cronice netratate corespunzator, ne putem astepta la o agravare acuta a bolii sau chiar la deces. Printre cele mai frecvente complicatii ale unui infarct miocardic se numara tulburari de ritm sau de conducere, insuficienta cardiaca, edem pulmonar acut, complicatii mecanice: ruptura de sept interventricular, ruptura de perete liber sau de muschi papilar.

Aceste complicatii pot surveni precoce, insa exista si complicatii ce pot aparea tardiv in evolutia bolii, precum trombembolismul, persistenta ischemiei sau pericardita postinfarct cunoscuta si sub denumirea de sindromul Dressler.

Cardiologia interventionala reprezinta ramura cardiologiei ce permite diagnosticul si tratamentul bolilor cordului, respectiv al arterelor. Cardiologul interventionist, prin proceduri minim invazive, reuseste sa obtina vizualizarea lumenului vascular, iar in urma aprecierii gradului de stenoza ia decizia unei interventii terapeutice( stentare), diagnostice sau redirectionare catre chirurgie (by-pass aortocoronarian).

Tratament la domiciliu

Tratamentul la domiciliu secundar revascularizarii presupune in primul rand regim igieno-dietetic, concomitent cu administrarea dublei antiagregari plachetare intre 6-12luni( cu ajustarea perioadei in functie de riscul ischemic vs hemoragic), preparate din clasa betablocantelor( in absenta contraindicatiilor), IECA/sartani, nitrat( in caz de angina reziduala), statina si/sau fibrat .

Suplimente nutritive care ar putea ajuta

Adoptarea unui stil de viata sanatos, cu modificarea obiceiurilor ce dauneaza calitatii vietii, respectarea recomandarilor medicale si controlul periodic la medicul de familie/ medicul specialist pot contribui la mentinerea optima a starii de sanatate, intrucat nu exista suplimente nutritive care sa intruneasca cele mentionate anterior.

Pentru evitarea urgentelor medicale, precum si a complicatiilor, este foarte importanta instituirea preventiei prin adoptarea unor masuri simple, dar eficiente, precum:
- efectuarea anuala a unui set de analize uzuale si prezentarea lor medicului de familie, care, in functie de rezultat poate indruma pacientul catre investigatii suplimentare sau consult de specialitate;
- modificarea stilului de viata;
- respectarea indicatiilor medicale;
- administrarea corecta a tratamentului;

Continuarea activitatii zilnice obisnuite dupa implantarea unui stent si mentinerea optima a calitatii vietii este posibila atata timp cat vor fi respectate anumite recomandari precum dispensarizare cardiologica periodica, administrarea corecta a tratamentului medicamentos, modificarea stilului de viata prin adoptarea unui regim alimentar echilibrat, consum moderat de sare/alcool, evitarea fumatului, activitate fizica usoara minim 30 minute/zi, controlul valorilor tensionale, glicemice dar si al profilului lipidic.

Bolile cardiovasculare reprezinta una din principalele probleme de sanatate la nivel mondial, iar tara noastra ocupa primul loc la nivel european in ceea ce priveste mortalitatea asociata acestora, principala cauza fiind infarctul miocardic acut. Cu siguranta, implementarea unor programe nationale de preventie, educatie sanitara si elaborarea unui plan concret de urmarire al unui pacient coronarian ar putea duce insa la scaderea mortalitatii de cauza cardiovasculara la nivel national.

Bibliografie:

Carmen Ginghina, Dragos Vinereanu, Bogdan A. Popescu(sub redactia). Manual de Cardiologie. Editura Medicala, 2020.