Principalele afectiuni cardiovasculare pe intelesul tuturor

Principalul organ al sistemului cardiovascular este inima, considerata si un titan al muncii 24 de ore din 24, pompand sangele oxigenat si incarcat cu substante nutritive catre restul organelor, care nu oboseste si de care depind toate celulele corpului.

La unele persoane varsta, factorii de mediu, stresul, viciile sau chiar unele malformatii nedepistate la nastere fac treptat ca inima sa dea semne de oboseala si sa apara diverse afectiuni ce necesita investigatii si tratament de specialitate.

1. Hipertensiunea arteriala afecteaza in prezent 25% din populatia adulta, iar incidenta este in crestere odata cu varsta, afectand peste 50% din populatia peste 50 de ani.

Aceasta afectiune este intalnita sub doua forme: hipertensiune primara sau esentiala, unde cauza se considera a fi ereditara.

A doua forma poarta denumirea de hipertensiune arteriala secundara, ce poate fi dobandita in urma unei afectiuni renale, cum ar fi pielonefrita, nefrita, tulburari hormonale ce apar in bolile glandei suprarenale, dar si stenoza congenitala a arterei renale.

De obicei, afectiunea are o evolutie asimptomatica, iar cand devine simptomatica, persoanele in cauza se plang de dureri de cap in zona occipitala, fatigabilitate, vertij, tulburari de vedere, tiuit in urechi, greturi, varsaturi etc.

Diagnosticul acestei afectiuni se stabileste destul de simplu, cu ajutorul tensiometrului, dupa ce medicul de familie sau alt specialist face minimum doua masuratori la intervale de cateva zile.

Clasificarea hipertensiunii arteriale cuprinde:

- HTA gradul I cu valori tensionale cuprinse intre 140-159/90-99mmHg;

- HTA gradul II cu valori tensionale cuprinse intre 160-179/100-109mmHg;

- HTA gradul III cu valori ale tensiunii intre 180/110mmHg si chiar peste aceasta valoare.

Dupa stabilirea valorilor tensionale se mai recomanda si un set de analize medicale ce includ valorile glicemice, colesterolul, trigliceridele, sodiul, potasiul, acidul uric, dar si un EKG (electrocardiograma).

De asemenea, se recomanda si un consult cardiologic pentru stabilirea unui tratament cat mai precis, menit sa scada valorile tensionale atat cat este nevoie, fara a exista riscul aparitiei hipotensiunii sau a altor complicatii.

2. Aritmia reprezinta o modificare a ritmului cardiac si poate fi determinata de diverse tulburari de generare a impulsurilor asupra inimii sau de transmitere a lor. Exista cazuri in care pacientul resimte aceste aritmii date de inima, dar de cele mai multe ori nu sunt sesizate.

Cei care percep aritmiile le descriu ca asa numitele palpitatii intalnite in situatii extreme, de stres sau chiar in timpul unui atac de panica, insa de remarcat este faptul ca nu afecteaza activitatea de pompare a inimii si nu sunt periculoase, doar inconfortabile pentru cei care le percep.

Exista insa si situatii mai grave in care coordonarea inimii este afectata, cum ar fi fibrilatia atriala, o afectiune ce poate duce la aparitia accidentului vascular cerebral daca nu este depistata si controlata la timp.

3. Cardiopatia ischemica in marea majoritate este cauzata de ateroscleroza arterelor coronariene ce afecteaza fluxul de sange catre muschiul inimii.

Principalul semn al aparitiei acestei afectiuni este angina pectorala de efort, tradusa si prin aparitia durerilor in piept in timpul unui efort fizic sustinut.

Exista si cazuri in care durerea apare si in repaus, iar atunci poate fi vorba despre angina pectorala de repaus, care apare la pacientii cu comorbiditati asociate.

Pentru diagnosticarea afectiunii sunt recomandate urmatoarele investigatii: EKG de repaus sau de efort dupa cauza, monitorizare Holter, ecografie cardiaca, coronarografia etc.

4. Hipotensiunea arteriala este intalnita atat in radul tinerilor, cat si in cazul adultilor, insa multi nu resimt nicio tulburare cauzata de aceasta afectiune.

Printre cauzele hipotensiunii arteriale se numara factorii ereditari, dar si cei hormonali si, de aceea, poate aparea atat la gravide, cat si la sportivi, fara sa afecteze fatul sau evolutia sportiva.

Un alt tip de hipotensiune este si cea ortostatica, ce consta in scaderea brusca a valorilor tensionale in momentul schimbarii pozitiei corpului in ortostatism si apare frecvent in randul varstnicilor si al diabeticilor.

Pentru depistarea acestei afectiuni se masoara tensiunea arteriala in pozitia culcat si apoi la trecerea in picioare se masoara iar, determinandu-se daca aceasta scade cu 20mmHg sau mai mult valoarea tensiunii sistolice.

Semnele acestei afectiuni sunt: senzatie permanenta de ameteala, transpiratii, palpitatii, stari de lesin, iar cauzele cele mai frecvente sunt date de o deshidratare, anumite medicamente, diabetul zaharat, tulburari hormonale si chiar insuficienta cardiaca.

5. Infarctul miocardic apare atunci cand ischemia miocardica provocata adesea de catre stenoza sau de un spasm coronarian depaseste un punct critic.

De mentionat este faptul ca infarctul poate fi chiar primul semn al unei afectiuni cardiace nedepistate si netratate la o persoana in plina stare de sanatate sau in randul persoanelor cu istoric repetat de angina pectorala.

De regula infarctul insoteste durerea precordiala, ce poate iradia in brat sau chiar in maxilar si care nu cedeaza nici la administrarea medicamentelor.

Adesea, se insoteste de greturi, varsaturi si stare de lesin; insa exista si situatii in care infarctul este silentios, neinsotit de semne si care uneori poate duce la moarte subita.

6. Insuficienta cardiaca apare dupa un infarct miocardic, dar poate avea si cauze vasculare. Hipertensiunea arteriala, cardiomiopatia sunt implicate in aparitia acestei patologii.

In afara de rezistenta scazuta la efort si de slabiciunea generalizata, simptomele depind in mare de partea afectata a inimii si avem insuficienta cardiaca dreapta sau insuficienta cardiaca stanga.

In insuficienta cardiaca dreapta apar edemele gambiere si hepatomegalie in cazurile severe, iar in insuficienta cardiaca stanga principalul semn este dispneea de efort, dar si de repaus in cazurile avansate, pacientul fiind nevoit sa doarma pe mai multe perne.

Indiferent de patologia diagnosticata, cert este ca trebuie sa se respecte tratamentul initiat de medicul specialist, sa mearga la controalele periodice stabilite in cadrul consultatiei, sa apeleze la serviciile de urgenta in cazurile severe si sa reduca factorii care duc la agravarea afectiunii.