Monitorizarea Ambulatorie a Tensiunii Arteriale (MATA, ABPM, Holter TA)

Obs: Denumirea de Holter TA este una frecvent intalnita dar, din punct de vedere medical, nu este corecta, fiind preluata de la investigatia ce permite inregistrarea EKG numita Holter EKG.

Hipertensiunea arteriala (HTA) este, probabil, cea mai frecventa afectiune cardio-vasculara in populatia adulta; se estimeaza ca, in ansamblu, 30-45% dintre adulti au HTA, 24% dintre barbati si 20% dintre femei, indiferent de statusul economic, atat in tari cu venituri mici si medii, cat si in tarile cu venituri mai mari. Frecventa hipertensiunii arteriale creste cu inaintarea in varsta, cu o prevalenta >60% la persoanele cu varsta >60 de ani.

Conform Ghidului European (ESC/ESH) pentru Managementul Hipertensiunii Arteriale - 2018 (cea mai recenta versiune publicata), in toata lumea, un numar de peste 1,13 miliarde de oameni sufereau de HTA, dintre care 150 milioane de oameni in Europa Centrala si de Est. Prevalena hipertensiunii arteriale in lume va continua sa creasca pe masura ce populatiile imbatranesc, prin adoptarea unui stil de viata sedentar si cresterea greutatii corporale. Se estimeaza ca numarul persoanelor cu HTA va creste cu 15-20% pana in 2025, ajungand la aproape 1.5 miliarde.

In Romania, in anul 2016 a fost derulat studiul SEPHAR III, care a aratat o prevalenta a hipertensiunii arteriale de 45,1% in randul populatiei adulte. Raportat la populatia Romaniei, inseamna ca, in 2016, se estima ca un numar de circa 7,4 milioane de persoane aveau hipertensiune arteriala – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atat global, cat si in tara noastra. Cu toate acestea, conform studiului doar 80,9% dintre adultii hipertensivi stiau ca sufera de aceasta boala, in timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticati cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta inseamna ca aproximativ 1 din 5 romani nu stie ca are hipertensiune arteriala, fiind expus unor riscuri importante in ceea ce priveste starea de sanatate, generate de lipsa unei ingrijiri adecvate, care sa asigure controlul eficient al afeciunii. (2)

In Romania, datorita complicatiilor cardiovasculare pe care le determina, HTA este responsabila de 62% din totalul deceselor.- SEPHAR IV.

Importanta dignosticarii HTA:

Desi s-au facut progrese importante atat in constientizarea riscurilor HTA cat si in tratamentul acestei afectiuni, hipertensiunea arteriala (HTA) ramane principala cauza de boala cardiovasculara (BCV) care poate fi prevenita si principala cauza de mortalitate generala la nivel global si european. (1)

Tensiunea arteriala este presiunea sangelui in artere. Se descriu 2 valori ale TA: TAS - sistolica (denumita popular si “maxima”) care este presiunea cu care inima impinge sangele in artera in timpul contractiei (sistola) si TAD - diastolica, (“minima”) care este presiunea data de tonusul peretilor arteriali, atunci cand inima se relaxeaza (diastola). Valoarea normala a TA este considerata pana la maxim 130/80 mm Hg.

Hipertensiunea arteriala este definita ca valori in cabinetul medical ale TA sistolice ≥140 mmHg i/sau ale TA diastolice ≥90 mmHg.
Valorile constant crescute si necontrolate ale TA se coreleaza cu un risc crescut de mai multe evenimente cardio-vasculare: accident vascular cerebral(AVC) hemoragic sau ischemic, infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, boala arteriala periferica, moarte subita, boala cronica de rinichi, fibrilatie atriala, dementa.

Hipertensiunea arteriala apare rar izolata, de cele mai multe ori se asociaza cu alti factori de risc, precum dislipidemia (valori crescute ale colesterolului seric si/sau trigliceridelor), intoleranta la glucoza/ diabet zaharat tip II, obezitatea, sedentarismul, fumatul.

Monitorizarea ambulatorie a TA (MATA) (ABPM- Arterial Blood Pressure Monitoring) este o investigatie neinvaziva, nedureroasa, foarte utila pacientilor cu HTA sau aflati la risc de HTA . Aparatul furnizeaza media TA pe o perioada definita, de obicei 24 de ore. El este de obicei programat sa inregistreze TA la intervale de 15 pe timpul zilei si la 30 de minute pe timpul noptii. Este recomandat ca, atunci cand poarta aparatul, pacientul sa isi desfasoare activitatea cat mai apropiata de o zi obisnuita.

Pentru aceasta investigatie se monteaza o manseta de tensiometru pe un brat al pacientului, care se cupleaza printr-un furtun la un aparat de mici dimensiuni (aproximativ cat un telefon mobil) si foarte usor, purtat la brau. Acest dispozitiv va masura TA timp de 24 de ore si o va inregistra. In acest timp pacientul isi desfasoara activitatea obisnuita la domiciliu. Nu necesita o pregatire speciala, nu are contraindicatii. Se face la indicatie medicala si cu acordul pacientului. Foarte rar se poate inregistra un mic disconfort sau inrosire a bratului datorate umflarii prea dese sau prea puternice a mansetei; acest inconvenient dispare imediat dupa dezumflarea sau scoaterea aparatului.

Interpretarea rezultatelor se face de catre medic, dupa ce inregistrarile valorilor TA sunt descarcate in calculator si afisate de un program (soft) special. Cele 60-80 de masuratori efectuate in 24 de ore sunt afisate de obicei in forma de grafic si de tabel. Se interpreteaza valorile maxime si minime inregistrate pe timpul zilei, pe timpul noptii, precum si valorile medii.

Valorile MATA sunt, in medie, mai scazute decat valorile TA in cabinetul medical si pragul de diagnosticare pentru HTA este ≥130/80 mmHg ca medie pe 24 de ore, ≥135/85 mmHg pentru media din timpul zilei si ≥120/70 pentru media pe timpul noptii (toate echivalente cu TA in cabinetul medical ≥140/90 mmHg), TA scade in mod normal in timpul somnului. Acest lucru poate sa nu se intample din diferite motive: sunt tulburarile de somn, sindromul de apnee in somn, obezitatea, consum ridicat de sare sau energizante, hipotensiunea arteriala ortostatica, disfunctia autonoma, boala cronica de rinichi, neuropatia diabetica si varsta inaintata. Raportul noapte-zi este, de asemenea, un factor pe care medicii il iau in considerare in interpretarea rezultatelor si stabilirea tratamentului.

Avantajele monitorizarii ambulatorii a tensiunii arteriale constau in principal in faptul ca permite diagnosticul de hipertensiune de halat alb si hipertensiune arteriala mascata, dar are utilitate si pentru pacientii cunoscuti de mai mult timp cu HTA, aflati pe tratament cronic.

Hipertensiunea ”de halat alb” se refera la starea in care TA este crescuta in cabinetul medical, dar este normala cand este masurata prin MATA. Conform unor studii, se pare ca aproximativ 30% din cazurile de HTA depistata in cabinet (chiar peste 50% in cazul varstnicilor) este “de halat alb” adica valorile sunt crescute ca urmare a unor factori externi legati de masurarea TA in cabinet de catre un medic sau o asistenta medicala. Valorile de la domiciliu fiind normale, medicul este cel care trebuie sa ia decizia de tratament sau nu in functie de mai multi parametri si, in acest caz, aceasta investigatie ii poate fi de ajutor.

In schimb, „hipertensiunea mascata“ se refera la pacientii netratati, la care TA este normala in cabinetul medical, dar este crescuta cand este masurata prin MATA. Hipertensiunea mascata poate fi descoperita la aproximativ 15% din pacientii cu TA normala in cabinetul medical. Frecventa ei este mai mare in cazul pacientilor tineri, barbati, fumatori, a celor cu niveluri crescute de activitate fizica, consum de alcool, anxietate si munca stresanta. Obezitatea, diabetul, boala renala cronica, istoricul familial de hipertensiune si TA normal inalta in cabinetul medical sunt, de asemenea, factori asociati cu o prevalenta crescuta a hipertensiunii mascate.

La pacientii cunoscuti cu HTA si aflati pe tratament cronic aceasta investigatie este utila in situatiile in care tratamentul este neadecvat: fie prea puternic (si atunci aparatul inregistreaza valori scazute sub cele normale, iar pacientul poate relata stari de oboseala neexplicabila, ameteli, dureri de cap, somnolenta etc), fie prea slab, si atunci pacientul experimenteaza simptomele cunoscute ale HTA (dureri de cap, senzatie de presiune “in ceafa”, ameteli, agitatie etc). Prin interpretarea valorilor MATA medicul poate afla informatii importante care sa il ajute la ajustarea schemei de tratament a pacientului.

Investigatia este inofensiva pentru pacient, nu iradiaza, nu doare si poate fi repetata ori de cate ori este necesar.
Este important ca pacientul sa isi administreze tratamentul cronic inclusiv in ziua examinarii.

Este recomandat ca pacientul sa isi desfasoare o activitate normala in timpul purtarii aparatului. (ex: poate merge la serviciu, poate urca scari, poate merge cu bicicleta, poate face exercitii fizice, poate manca ce mananca intr-o zi obisnuita etc), deoarece in aceste conditii trebuie evaluata si tratata hipertensiunea sa.

Restrictiile sunt legate de faptul ca pacientul nu poate face baie/dus. Pe timpul cat aparatul umfla manseta si masoara tensiunea, bratul respectiv trebuie tinut in repaus, pe langa corp, putandu-si relua activitatea imediat dupa incheierea masuratorii (cam 30 sec).

Inconvenient posibil: foarte rar, poate aparea un disconfort usor sau inrosirea bratului pe timpul masurarii tensiunii dar de obicei acestea dispar imediat dupa dezumflarea mansetei sau indepartarea aparatului. Uneori persoanele foarte anxioase se pot panica la aparitia lor dar, daca se informeaza corect, de obicei pot depasi aceste stari si reusesc sa incheie cu bine investigatia pe 24 de ore.

Bibliografie:
(1) https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/Arterial-Hypertension-Management-of
(2) https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/boli_netransmisibile/boli_cardiovasculare/Analiza-de-situatie-HTA-2017.pdf