Legatura dintre bolile cardiace si stilul de viata

Bolile cardiace apar, intr-o proportie foarte mare, din cauza factorilor ce tin de stilul de viata. La nivel mondial, pacientii cardiaci au intre 1 si 3 factori de risc specifici. Tot in legatura cu acesti factori, apar si afectiuni non-cardiace ce vor influenta la randul lor problemele cardio-vasculare. Factorii genetici au si ei un rol, insa mult mai limitat decat stilul de viata.

Astfel, aparitia bolilor cardiace va fi influentata de anumite afectiuni pre-existente, de stilul de viata si de componenta genetica.

Unii factori de risc pentru bolile cardiace nu pot fi controlati, precum varsta, sexul sau istoricul familial. Pe de alta parte, majoritatea celorlalti factori sunt perfect controlabili si pot fi indepartati din stilul de viata.

Propriul dumneavoastra stil de viata, alegerile pe care le faceti zilnic si comportamentele frecvente, influenteaza puternic sanatatea cardio-vasculara. Astfel, comportamentele daunatoare inimii, ce favorizeaza semnificativ aparitia bolii cardiace, sunt:

1. Dieta bogata in grasimi. Nu este un lucru necunoscut faptul ca consumul excesiv de grasimi ne altereaza sistemul cardio-vascular. Totusi, dietele nepotrivite continua sa fie prezente in cazul multor persoane. Grasimile se impart in grasimi sanatoase (de sursa vegetala, grasimi nesaturate) si grasimi nesanatoase (grasimi saturate, trans, colesterol, prezente de regula in produsele de origine animala).

Consumul unor cantitati prea mari din acestea aduce un aport caloric extrem de mare, ceea ce promoveaza obezitatea, si de asemenea induce afectiunile de hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, dislipidemie. Atunci cand aceste grasimi nesanatoase sunt metabolizate si trec in sange, se vor acumula formand placi de aterom.

Ateromul nu este decat acest material lipidic, compact, depozitat pe vasele sanguine si la nivel cardiac. Multe placi de aterom duc la ateroscleroza, afectiune in care numeroase vase sunt ocupate, nefunctionand la capacitate maxima. Ateroscleroza, conform ghidurilor internationale, este prima cauza de boli cardiace. Orice persoana care ajunge la acest nivel, va dezvolta afectiuni cardio-vasculare acute sau cronice.
2. Consumul excesiv de sare. Sarea, desi benefica pentru organism prin aportul de iod, poate fi daunatoare atunci cand este in cantitate prea mare. Sarea se foloseste in prepararea tuturor alimentelor procesate, inclusiv a dulciurilor, iar prin consumul constant al acestora, sarea se acumuleaza in organism. Afectiunea principala ce poate surveni este hipertensiunea arteriala, care va favoriza la randul ei aparitia bolilor cardiace.

3. Sedentarismul. Sedentarismul este lipsa constanta a activitatii fizice si este demonstrata legatura dintre acesta si bolile cardiace. Prin lipsa mersului pe jos, a sportului, a activitatilor consumatoare de energie, se va instala in scurt timp supraponderea si obezitatea. Obezitatea duce in cele mai multe cazuri la afectiuni cardiace. De asemenea, prin sedentarism, fluxul sanguin sufera, fiind incetinit, muschii nu sunt pusi in miscare si astfel circulatia nu este favorizata. Din pacate, in societatea moderna, care ne ofera solutii rapide pentru orice situatie, sedentarismul este din ce in ce mai frecvent, inclusiv la copii si adolescenti.

4. Consumul excesiv de zahar. Dieta necorespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ este, desigur, un factor de risc major cardiac. Nu doar consumul de grasimi este daunator, ci si consumul excesiv de zahar, intrucat favorizeaza aparitia diabetului zaharat. Zaharul si produsele cu zahar de orice forma nu trebuie consumate zilnic si nu trebuie sa reprezinte un obicei, pentru absolut nicio persoana.

5. Consumul de alcool.  Alcoolul favorizeaza hipertensiunea arteriala si astfel afectiunile cardiace. De asemenea, prin consumul excesiv de alcool apare si trigliceridemie si dislipidemie, care duc la afectare cardiaca. Cantitatea de alcool ce poate fi consumata este incerta, subiectiva si depinde de organismul fiecaruia. La nivel mondial se considera ca pentru femei, maximul este de un pahar pe zi, iar pentru barbati, 2 pahare pe zi.

Tipul bauturii conteaza, de asemenea. De multi ani se considera ca vinul rosu are un efect protector cardio-vascular, insa studiile din ultimul deceniu demonstreaza ca alcoolul, chiar si cel din vinul rosu, nu are real niciun beneficiu asupra inimii. Conceptia ramane in sensul in care daca trebuie sa alegem o bautura alcoolica, vinul rosu ar fi cel mai putin daunator.

6. Fumatul creste riscul a numeroase afectiuni, inclusiv a celor cardio-vasculare. Substantele nocive din tutun, numite noxe, ajung la niveluri profunde in organism, inclusiv pe peretii vaselor de sange. Fluxul sanguin si circulatia vor fi in timp compromise, iar ateroscleroza va fi favorizata in cazul fumatorilor. Nicotina creste tensiunea arteriala, iar monoxidul de carbon reduce cantitatea de oxigen ce circula prin sange, reducand perfuzia organelor. Fumatul pasiv (expunerea la fumul inhalat si expirat de alte persoane) este, de asemenea, daunator si este considerat factor de risc cardio-vascular, pentru persoanele nefumatoare.

Pacientii cu urmatoarele afectiuni deja diagnosticate, au risc mult mai mare de a dezvolta boli cardiace. De cele mai multe ori, aceste afectiuni pre-existente apar tot din cauza unor factori de risc.

Astfel, daca sunteti diagnosticat cu cel putin una dintre urmatoarele, aveti in vedere factorii de risc aditionali:

1. Hipertensiune arteriala. Deseori numita si ,,ucigas silentios’’, intrucat nu da simptome aproape deloc, hipertensiunea arteriala favorizeaza puternic bolile cardiace.

2. Hipercolesterolemie. Nivelurile ridicate de colesterol in sange (peste 200mg/dl) dau consecinte asupra multor organe, in special asupra vaselor de sange si a inimii. Colesterolul provine strict din produse de origine animala si trebuie intotdeauna limitat in dieta zilnica.
3. Diabet zaharat. Diabetul zaharat este un factor de risc major pentru bolile cardiace, indiferent de sanatatea generala a pacientului si prezenta/absenta altor factori. Orice persoana diagnosticata cu diabet zaharat trebuie sa isi tina sub control atent sanatatea cardio-vasculara.

4. Obezitatea. Obezitatea este definita prin cresterea IMC (indice de masa corporala) peste o anumita valoare. Atunci cand raportul dintre greutatea si inaltimea unei persoane este mult dereglat, tesutul adipos se depune in exces, iar depunerea se face preponderent in zona toraco-abdominala. Grasimea excesiva in acea zona va avea efecte directe daunatoare asupra inimii si vaselor mari. De asemenea, persoanele obeze fac si dislipidemie si hipertensiune arteriala, de cele mai multe ori.

Factorii genetici joaca un anumit rol in aparitia hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat si a bolilor cardiace. In orice caz, efectul acestora nu este semnificativ. Astfel, o persoana cu predispozitie si risc genetic, cat timp are un stil de viata potrivit, fara factorii de risc prezentati, nu va dezvolta, de cele mai multe ori, boli cardiace. Pe de alta parte, daca persoana are istoric familial de boli cardio-vasculare si prezinta si un stil de viata favorizant, boala cardiaca va aparea, la un moment dat.

Stilul de viata reprezinta totalitatea comportamentelor pe care le avem zilnic, iar legatura dintre acesta si bolile cardiace este directa si evidenta. Fiecare factor de risc prezent in viata noastra creste si mai mult riscul pentru aceste boli, de altfel serioase si severe. Prin indepartarea factorilor de risc, riscul de boli cardio-vasculare scade dramatic si poate chiar disparea.

Bibliografie:
https://www.cdc.gov/heartdisease/women.htm#how
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3400937/
https://www.intechopen.com/chapters/67764