Insuficienta cardiaca congestiva - cand suntem in pericol?

Insuficienta cardiaca congestiva (ICC) reprezinta o afectiune progresiva cronica secundara afectarii structrale sau functionale a cordului ce afecteaza puterea de pompare a muschilor inimii, astfel incat aceasta nu mai poate transporta cantitatea suficienta sange catre tesuturi.

Inima este structurata in 4 cavitati naturale. Partea superioara a inimii este alcatuita din doua atrii, iar partea inferioara din doua ventricule. Sangele este pompat catre organe si tesuturi cu ajutorul ventriculelor.

Insuficienta cardiaca congestiva se dezvolta atunci cand ventriculii nu mai pot pompa un volum suficient de sange in organism. Din cauza acestui lucru, sangele, dar si alte fluide se pot acumula in plamani, ficat, abdomen si partea inferioara a corpului.

Insuficienta cardiaca congestiva poate pune viata in pericol, din acest motiv, aceasta afectiune necesita instaurarea unui tratament imediat.

Insuficienta cardiaca stanga este cel mai frecvent tip de insuficienta cardiaca. Se produce atunci cand ventriculul stang nu pompeaza eficient sangele in corp. Pe masura ce boala progreseaza, lichidul se poate acumula in plamani, facand ca respiratia sa fie ingreunata.

Exista doua tipuri de insuficienta cardiaca stanga: sistolica si diastolica.

• Insuficienta cardiaca sistolica apre atunci cand ventriculul stang nu reuseste sa se contracte normal, neputand evacua corect sangele din inima.

• Insuficienta cardiaca diastolica apare atunci cand muschiul ventriculului stang devine rigid. Ca urmare, inima nu mai poate primi suficient sange ca urmare a afectarii relaxarii miocardului ventricular.

• Insuficienta cardiaca dreapta apare atunci cand ventriculul drept are dificultati in pomparea sangelui catre plamani. Consecinta consta in retentia fluidelor in extemitatile inferioare, in abdomen si alte organe vitale.

Este posibil ca inima sa fie afectata atat in partea stanga, cat si in cea dreapta. De obicei, boala debuteaza in ventriculul stang, dar lasata netratata il afecteaza si pe cel drept.

Insuficienta cardiaca a fost clasificata in 4 clase de catre NYHA (New York Heart Association):

Clasa I: Nu exista simptomatologie in timpul activitatii fizice obisnuite. Insuficienta cardiaca in acest stadiu poate fi gestionata printr-un stil de viata sanatos, medicamente pentru inima si controale periodice la medic.

Clasa II: Nu exista simptomatologie in repaus sau la activitatea fizica usoara, insa efortul fizic crescut poate provoca oboseala, palpitatii si dispnee.

Clasa III: Exista o limitare vizibila a activitatilor fizice. Chiar si exercitiile fizice usoare pot provoca oboseala, palpitatiile si dificultatile de respiratie.

Clasa IV: Nici o activitate fizica nu poate fi efectuata fara aparitia simptomelor. Acestea sunt prezente chiar si in repaus.

Insuficienta cardiaca poate rezulta din alte conditii de sanatate care afecteaza direct sistemul cardiovascular. Din acest motiv, sunt indicate controale anuale ale sistemului cardiovascular, pentru a scadea riscul de probleme ale inimii, printre care hipertensiunea arteriala, boala coronariana si boli valvulare.

Afectarea miocardului:

-cardiopatia ischemica

-toxicitatea miocardului(droguri, tratament oncologic)

-boli genetice, inflamatorii, infectioase

Afectarea contractiei si relaxarii cordului:

-boli valvulare

-hipertensiunea arteriala

-afectarea pericardului

-alte cauze(anemie, insuficienta renala, tiroidite)

Tulburari de ritm

-tahicardii atriale/ventriculare

-bradicardii

Simptomele pot fi initial usoare, devenind severe odata cu agravarea bolii. Tabloul clinic poate cuprinde:
• Oboseala;
• Edemul membrelor;
• Crestere in greutate;
• Nevoia frecventa de a urina, in special noaptea;
• Batai neregulate ale inimii;
• Tuse cauzata de congestionarea plamanilor;
• Wheezing;
• Scurtarea respiratiei, care poate indica edem pulmonar;
• Durere toracica;
• Tahipnee (frecventa respiratorie crescuta);
• Cianoza din cauza nivelului scazut de oxigen;
• Lipotimie.

In cazul copiilor si al sugarilor, insuficienta cardiaca poate fi dificil de recunoscut. Simptomele pot include:
• Scaderea poftei de mancare;
• Transpiratie excesiva;
• Dispnee.

Aceste simptome pot fi usor intelese gresit, incriminand o colica sau o infectie respiratorie. Cresterea sau scaderea tensiunii arteriale pot fi, de asemenea, semne de insuficienta cardiaca pentru copii.

Medicul cardiolog va efectua un examen fizic, ce implica ascultarea inimii cu ajutorul unui stetoscop, pentru a detecta daca exista un ritm anormal.

Medicul trebuie informat asupra semnelor si simptomelor prezente, dar si asupra istoricului personal si familial. Cel mai probabil, medicul va recomanda anumite examinari detaliate ale inimii. Exista o varietate de teste utilizate pentru diagnosticarea afectiunilor cardiace, precum:

Electrocardiograma

Electrocardiograma (EKG)  ofera  informatii legate de tulburari de ritm/ conducere, prezenta ischemiei miocardice sau a altor afectiuni.

Ecocardiografia

O ecocardiografie utilizeaza unde sonore pentru a inregistra structura si miscarea inimii. Aceasta examinare poate determina daca exista un flux sanguin scazut, leziuni musculare sau daca muschiul cardiac nu se contracta normal.

Imagistica prin rezonanta magnetica

Examenul IRM este o modalitate prin care medicul poate vizualiza imagini statice, dar si dinamice ale inimii, putand identifica diferite afectiuni cardiace.

Teste de stres

Testele de stres releva cat de bine functioneaza inima sub diferite niveluri de stres.

Analize de sange

Testele de sange pot identifica daca exista celule anormale si infectii. De asemenea, testele de sange pot verifica nivelul peptidului natriuretic de tip B, un hormon care are valori crescute in insuficienta cardiaca.

Cateterism cardiac

Cateterismul cardiac poate arata daca exista blocaje la nivelul arterelor coronare.

Exista diferite tratamente care pot fi recomandate de medic, adaptate in functie de starea generala de sanatate.

Medicamente

Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei - acestia dilata vasele de sange pentru imbunatatirea fluxului sanguin. Vasodilatatoarele sunt o alta optiune daca exista intoleranta la inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei.

Beta-blocantele - pot reduce tensiunea arteriala si pot incetini ritmul cardiac.

Antagonistii receptorilor de aldosteron-impiedica procesul de fibrozare a muschiului inimii, amelioreaza functia diastolica si au si efect diuretic.

Inhibitorii de neprilisina reduc mortalitatea cardiovasculara si generala la pacientii cu insuficienta cardiaca.

Diureticele - reduc continutul de lichid din organsim, stimuland diureza.

Toate aceste medicamente trebuie administrate doar sub indicatia medicului. Medicul trebuie informat asupra oricarui medicament luat, deoarece medicamentele enumerate mai sus pot reactiona cu altele.

Interventiile chirurgicale

Daca doar tratamentul medicamentos nu este eficient, pot fi necesare proceduri invazive. Angioplastia poate reprezenta o optiune pentru deschiderea arterelor blocate.

De asemenea, cardiologul poate lua in calcul si interventia chirurgicala de reparare a valvelor inimii, pentru a ajuta la buna functionare a acestora.

Starea de sanatate a persoanelor cu insuficienta cardiaca congestiva poate fi imbunatatita prin medicatie sau interventii chirurgicale. Perspectiva persoanelor cu aceasta afectiune depinde de cat de avansata este boala si daca exista si alte conditii asociate, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arteriala.

Cu cat diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atat prognosticul este mai bun. Medicul va oferi cel mai bun tratament, adaptat nevoilor fiecarei persoane afectate de insuficienta cardiaca.