Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Inima sanatoasa, corp sanatos

Actualizat la data de: 07 Iunie 2021

Despre sistemul cardiovascular

Sus
Inima sanatoasa, corp sanatos

Inima este unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman. Este elementul principal al sistemului cardiovascular si are aproximativ dimensiunea unui pumn. Folosita de-a lungul timpului pe post de muza pentru poeti, scriitori si indragostiti, inima are un scop esential pentru supravietuire. Acest scop este de a pompa sange oxigenat in corp si sange incarcat cu dioxid de carbon inspre plamani pentru a fi reoxigenat.

Inima unei persoane bate continuu de la prima bataie a fatului din pantecele mamei pana in momentul mortii. In copilarie, bate cu o frecventa de 120 pe minut. Numarul de batai pe minut scade pe masura ce persoana creste de la copilarie pana la adolescenta. De atunci, ritmul cardiac se stabilizeaza la o medie de 72 de batai pe minut.

Cuprins articol

  1. Despre sistemul cardiovascular
  2. Anatomia inimii
  3. Afectiunile inimii
  4. Cum se manifesta patologia cardiaca?
  5. Semne si simptome
  6. Cauze
  7. Factori care pot influenta aparitia bolilor de inima
  8. Preventie si modificari in stilul de viata
  9. Concluzii
  10. Citeste pe aceeasi tema

Anatomia inimii

Sus

Inima are patru camere si este impartita astfel incat sa existe doua parti, stanga si dreapta, fiecare raspunzatoare de anumite actiuni. Ambele parti cuprind o camera superioara numita atriu si o camera inferioara numita ventricul. Un vas de sange care transporta sangele oxigenat din inima spre corp se numeste artera, in timp ce o vena transporta sangele cu dioxid de carbon din corp inapoi catre inima. Sangele venos intra in inima la nivelul atriului drept si apoi curge in ventriculul drept de unde este pompat in plamani prin intermediul arterei pulmonare.

Plamanii elimina dioxidul de carbon din sange si il inlocuiesc cu oxigen. Sangele acum bogat in oxigen paraseste plamanii si intra in atriul stang prin vena pulmonara de unde curge in ventriculul stang. La randul sau, ventriculul stang pompeaza sangele oxigenat in corp prin aorta, astfel incat sa poata hrani tesuturile si organele.

Afectiunile inimii

Sus

Cand oamenii vorbesc despre boli de inima, de obicei vorbesc despre boli coronariene, acesta fiind cel mai frecvent tip de boala cardiaca.
Cand un pacient se confrunta cu o asemenea afectiune, arterele coronare care vascularizeaza inima sunt inguste sau blocate. Acest lucru se intampla din cauza placilor de aterom care se acumuleaza in interiorul arterelor.

Placile sunt cauzate de mai multi factori cum ar fi:
• Prea multe grasimi si colesterol in sange
Tensiune arteriala crescuta
• Fumat
• Prea mult zahar in sange (diabet)

O artera coronara blocata poate provoca dureri in piept sau chiar un atac de cord.

Pe langa bolile coronariene, se mai descriu o serie de afectiuni care pot afecta inima:
• Aritmiile- probleme de ritm cardiac
• Defecte cardiace congenitale - defecte cardiace cu care te nasti
• Boala valvelor cardiace – valvele care asigura comunicarea intre atrii si ventricule, sau ale vaselor care isi au originea in cord
• Boala muschiului cardiac
• Infectii cardiace

Chiar daca pare infricosator cu cate probleme se poate confrunta un singur organ, este foarte important de stiut ca o mare parte din afectiunile inimii pot fi prevenite sau tratate cu ajutorul unui stil de viata sanatos.

Astfel, pentru a va bucura de o viata lunga si de o inima sanatoasa, asigurati-va ca aveti o dieta sanatoasa, faceti miscare regulat, va mentineti o greutate corporala optima, renuntati la fumat si stati departe de fumatul pasiv, va monitorizati tensiunea arteriala si nivelul de colesterol din sange, consumati alcool cu moderatie si nu in ultimul rand gestionati stresul cat mai bine posibil.

Cum se manifesta patologia cardiaca?

Sus

Boala cardiaca in stadii incipiente nu provoca niciun simptom. De aceea, controalele periodice la medicul cardiolog sunt atat de importante. O mare parte din pacientii cardiaci ajung in cabinetul medicului doar dupa ce se confrunta cu un episod grav al afectiunii pe care o au. De aceea este mai intelept sa prevenim, decat sa tratam.

Cu toate ca manifestarile clinice apar tardiv in aceste afectiuni, in parte datorita gradului de adaptabilitate al organismului la situatii noi, tensiunea arteriala si nivelul colesterolului pot oferi semne timpurii. De aceea se insista pe importanta controalelor regulate la medic. Este mult mai usor de tratat o afectiune incipienta, decat un pacient in stadii avansate de boala, unde solutiile terapeutice sunt limitate.

Pe langa monitorizarea tensiunii si a nivelului de colesterol din sange, exista multe alte teste pentru depistarea bolilor de inima. O electrocardiograma, numita si EKG, masoara activitatea electrica a cordului si poate arata cat de bine functioneaza inima precum si anumite evenimente cu care s-a confruntat aceasta in trecut.

Un alt test numit ecocardiograma este una dintre cele mai importante tehnici de a diagnostica si urmarii afectiunile cardiace. Prin aceasta tehnica non invaziva, se poate aprecia dimensiunea, forma si structurile inimii. De asemenea, poate masura fluxul de sange care trece prin fiecare camera a inimii si in vasele acesteia.

Semne si simptome

Sus

Simptomele bolilor de inima depind de tipul de boala cardiaca.

1.Simptomele bolilor vaselor de sange
O acumulare de placi in artere , numita ateroscleroza poate deteriora vasele de sange si inima. Acumularea placilor determina ingustarea sau blocarea vaselor, iar acest lucru poate duce la un atac de cord, dureri toracice (angina pectorala) sau accident vascular cerebral.

Simptomele bolii arterelor coronare pot fi diferite pentru barbati si femei. De exemplu, este mai probabil ca barbatii sa aiba dureri in piept, iar femeile sa aiba alte semne si simptome impreuna cu un anumit disconfort toracic, cum ar fi dificultati de respiratie, greata si oboseala extrema.

Printre semne si simptome se numara:
Durere toracica, strangere, presiune toracica si disconfort toracic (angina)
• Respiratie scurta
• Durere, amorteala, slabiciune sau raceala la nivelul picioarelor sau bratelor daca vasele de sange din acele parti ale corpului sunt ingustate
• Durere la nivelul gatului, maxilarului, gatului, abdomenului superior sau spatelui

2. Simptome ale bolilor de inima cauzate de aritmii

Inima poate bate prea repede, prea incet sau neregulat. Semnele si simptomele aritmiilor pot include:
Palpitatii
• Tahicardie - batai rapide ale inimii
• Bradicardie - batai lente ale inimii
• Durere sau disconfort toracic
• Respiratie scurta
• Ameteala
• Lesin (sincopa) sau pierderea cunostintei

3. Simptome ale bolilor de inima cauzate de defecte cardiace congenitale

Defectele cardiace grave cu care se naste un pacient sunt de obicei observate la scurt timp dupa nastere.

Semnele si simptomele defectelor cardiace la copii ar putea include:
• Culoarea pielii albastra (cianoza)
• Umflaturi la nivelul picioarelor, abdomenului sau zonelor din jurul ochilor (edeme)
• La sugar, dificultati de respiratie in timpul alaptarii, ceea ce duce la o intarziere in cresterea in greutate

Defectele cardiace congenitale mai putin grave sunt adesea diagnosticate mai tarziu in copilarie sau in timpul maturitatii. Semnele si simptomele acestor defecte care, de obicei, nu pun in pericol imediat viata includ:
Respiratie dificila in timpul exercitiilor sau activitatilor solicitante
• Oboseala marcata in timpul exercitiilor sau al activitatilor, chiar si cele de dificultate usoara
• Umflaturi la nivelul mainilor, gleznelor sau picioarelor (edeme)

4. Simptome ale bolilor de inima cauzate de muschiul cardiac bolnav (cardiomiopatie)

In stadiile incipiente ale cardiomiopatiei, pacientii nu prea se confrunta cu simptome. Pe masura ce starea se agraveaza, acestia pot experimenta:
• Respiratie dificila atat in timpul activitatilor cat si in repaus
• Umflarea membrelor superioare si inferioare, chiar si a fetei
• Oboseala
• Batai neregulate ale inimii
• Ameteli, confuzie si lesin

5. Simptomele bolilor de inima cauzate de infectii cardiace

Endocardita este o infectie care afecteaza stratul de muschi din interiorul camerelor inimii si a valvelor inimii (endocard) si care are urmatoarele semne si simptome:
•Febra
• Respiratie scurta
• Slabiciune sau oboseala
• Umflaturi la nivelul picioarelor sau abdomenului
• Modificari ale ritmului cardiac
• Tuse uscata sau persistenta
• Eruptii cutanate sau pete neobisnuite

5.Simptome ale bolii cardiace valvulare

Inima are patru valve - valva aortica, mitrala, pulmonara si tricuspida - care se deschid si se inchid pentru a directiona fluxul sangvin prin inima. Exista multi factori care pot afecta calitatea valvelor cardiace, ducand la ingustare (stenoza), scurgeri (insuficienta) sau inchidere necorespunzatoare (prolaps).
In functie de valva care nu functioneaza corect, semnele si simptomele bolii cardiace valvulare includ in general:
• Oboseala
• Respiratie dificila
Batai neregulate ale inimii
• Picioare sau glezne umflate
•Dureri in piept
• Lesin (sincopa)

Cauze

Sus

Asa cum simptomele difera in functie de patologia cardiaca, la fel si cauzele pentru care apar bolile de inima sunt diferite. Astfel, le vom discuta pe fiecare in parte, pentru a putea intelege ce anume duce la aparitia bolilor si astfel cum pot fi ele prevenite.

1.Cauzele bolii coronariene

Dezvoltarea aterosclerozei- O acumulare de placi grase in artere (ateroscleroza) este cea mai frecventa cauza a bolii coronariene. Obiceiurile de viata nesanatoase, cum ar fi o dieta plina de grasimi, lipsa exercitiilor fizice, supraponderabilitatea si fumatul, pot duce la ateroscleroza.

2.Cauzele aritmiei cardiace

Cauzele frecvente ale aritmiilor sau afectiunile care pot duce la aritmii includ:
• Boala arteriala coronariana
• Diabetul
• Abuzul de droguri
• Utilizarea excesiva a alcoolului sau a cofeinei
• Defecte cardiace congenitale
• Tensiune arteriala crescuta
• Fumat
• Unele medicamente
• Stresul

La o persoana sanatoasa cu o inima normala si sanatoasa, este putin probabil sa se dezvolte o aritmie mortala fara un declansator exterior, cum ar fi un soc electric sau utilizarea de droguri. Cu toate acestea, intr-o inima bolnava este posibil ca semnalele electrice sa nu inceapa din locul potrivit sau sa circule corect prin aceasta, ceea ce duce la dezvoltarea aritmiilor.

3.Cauzele defectelor cardiace congenitale

Defectele cardiace congenitale se dezvolta de obicei in timpul vietii intrauterine. Defectele cardiace se pot dezvolta pe masura ce inima se dezvolta, la aproximativ o luna dupa conceptie, schimband fluxul de sange din inima. Factorii genetici, unele afectiuni medicale ale mamei si anumite medicamente pot juca un rol in aparitia acestor defecte.
Defecte cardiace se pot dezvolta si la adulti. Pe masura ce imbatranim, structura inimii se poate schimba, provocand un defect cardiac.

4.Cauzele cardiomiopatiei

De cele mai multe ori, cand vine vorba de cauzele cardiomiopatiei, lucrurile sunt incerte. in functie de tipul acesteia, se iau in calcul factorii genetici, alte afectiuni ale inimii precum boala ischemica, infectiile, hipertensiunea cardiaca si de asemenea procesul de imbatranire.

5.Cauzele infectiei cardiace

O infectie cardiaca, cum ar fi endocardita, este cauzata atunci cand germenii ajung la muschiul inimii. Cel mai frecvent sunt incriminati agenti patogeni precum bacteriile si virusurile.

6.Cauzele bolii cardiace valvulare

Exista mai multe conditii care pot provoca boli ale valvelor inimii. Exista varianta de boala valvulara congenitala, atunci cand pacientul se naste cu defectul respectiv sau valvele pot fi deteriorate de afectiuni precum:
• Febra reumatoida
• Infectii (endocardita infectioasa)
• Tulburari ale tesutului conjunctiv

Factori care pot influenta aparitia bolilor de inima

Sus

Exista mai multi factori de risc pentru bolile de inima; unii sunt controlabili, altii nu. Factorii de risc incontrolabili pentru bolile de inima includ:
• Sexul masculin
• Varsta inaintata
• Antecedente familiale de boli de inima
• Sexul feminin in perioada postmenopauza
• Rasa (persoanele afro-americane, indienii si mexicanii au risc mai mare de a dezvolta boli de inima decat persoanele albe.)

Cu toate acestea, exista mult mai multi factori de risc pentru bolile de inima care pot fi controlati. Modificandu-va stilul de viata, va puteti reduce acest risc.

Factorii de risc controlabili pentru bolile de inima includ:
• Fumatul
• LDL ridicat sau colesterol „rau” si HDL scazut sau colesterol „bun”
• Tensiune arteriala crescuta necontrolata
• Inactivitate fizica
Obezitate (IMC mai mare de 25)
• Diabet necontrolat
• Nivelul proteinei C-reactive ridicat
• Stres necontrolat, depresie si furie
• Dieta neechilibrata
• Consumul de alcool

Tipuri de afectune:

Asa cum am amintit deja anterior, inima si vasele de sange se pot confrunta cu multe patologii. Insa, este important de stiut ca anumite afectiuni sunt mai des intalnite si este util pentru oricine sa recunoasca simptomele acestora pentru a putea ajuta o persoana aflata in suferinta cat mai rapid. Chiar daca nu aveti cunostinte vaste in domeniul medical, recunoasterea unor simptome clasice precum cele din infarctul miocardic si apelarea serviciului unic de urgenta 112, cat mai rapid de la debutul simptomelor, poate face diferenta intre viata si moarte.
1. Infarctul miocardic

Este foarte important pentru oricine sa cunoasca semnele si simptomele unui atac de cord. Cu cat un atac de cord este identificat si gestionat mai devreme, cu atat sansa de supravietuire a bolnavului este mai mare.

Un atac de cord se produce atunci cand fluxul de sange bogat in oxigen care vascularizeaza o sectiune a muschiului inimii se blocheaza brusc, iar portiunea respectiva ramane neoxigenata.

Daca fluxul sangvin nu se restabileste rapid, portiune din muschiului inimii incepe sa moara.
Multi oameni nu isi dau seama ce este in neregula cu ei atunci cand au simptome de infarct miocardic.

Unele dintre cele mai frecvente semne de alrama ale unui atac de cord atat pentru barbati, cat si pentru femei sunt:
• Durerea sau disconfortul toracic.
Majoritatea atacurilor de cord implica disconfort in centrul sau partea stanga a pieptului. Disconfortul dureaza de obicei mai mult de cateva minute sau dispare si revine. Se poate simti ca o presiune, junghi, arsura sau durere. De asemenea, durerea se poate localiza in zona superioara a stomacului sau cateodata in spate.
• Disconfort in partea superioara a corpului
in infarct durerea poate sa iradieze in membrul superior stang, la umar, gat si chiar maxilar sau mandibula.
• Respiratie ingreunata
in anumite situatii acesta poate fi singurul simptom sau poate aparea inainte sau impreuna cu durerile si disconfortul in piept. Poate aparea atat in stare de repaus cat si la activitati de diferite intensitati.
Alte simptome posibile ale unui atac de cord includ:
• Transpiratii reci
• Oboseala continua, indiferent de activitatile desfasurate
• Greata si varsaturi
• Ameteala

Nu toate atacurile de cord incep cu durerea toracica brusca si zdrobitoare, care este adesea prezentata la televizor sau in filme, sau cu alte simptome comune, cum ar fi disconfortul toracic. Simptomele unui infarct pot varia de la o persoana la alta. Unii oameni pot avea putine simptome si sunt surprinsi sa afle ca au avut un atac de cord.
Aceste semne apar adesea brusc. Dar, uneori, se dezvolta incet - cu ore, zile sau chiar saptamani inainte sa se intample infarctul.

Nu ignorati schimbarile in ceea ce priveste lucrurile pe care le simtiti.
Discutati cu medicul dumneavoastra daca va simtiti mai obosit decat in mod normal timp de cateva zile sau daca aveti probleme noi de sanatate (cum ar fi durerea sau dificultatile de respiratie).

Teste de diagnostic

• EKG (electrocardiograma)
Un EKG este un test simplu, nedureros, care detecteaza si inregistreaza activitatea electrica a inimii. Testul arata cat de repede bate inima si ritmul acesteia (constant sau neregulat). Un EKG inregistreaza, de asemenea, intensitatea si sincronizarea semnalelor electrice pe masura ce acestea trec prin fiecare parte a inimii.
Un EKG poate prezenta semne de leziuni cardiace datorate bolilor cardiace ischemice si semne ale unui atac de cord anterior sau actual.

• Analize de sange
in timpul unui atac de cord, celulele musculare ale inimii mor si elibereaza proteine in sange. Testele de sange pot masura cantitatea acestor proteine in fluxul sangvin. Nivelurile mai ridicate decat cele normale ale acestor proteine sugereaza un atac de cord.
Testele de sange utilizate in mod obisnuit includ testele de troponina, testele CK ( creatinkinaza) sau CK-MB( fractiunea miocardica a creatikinazei) si testele serice ale mioglobinei. Testele de sange se repeta adesea pentru a verifica modificarile in timp.

• Angiografie coronariana
Acesta este un test care foloseste substanta de contrast si raze X speciale pentru a arata interiorul arterelor coronare. Acest test se face adesea in timpul unui atac de cord pentru a identifica blocajele de la nivelul arterelor coronare.

2.Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca este o afectiune in care inima nu functioneaza corect. Aceasta afectiune apare atunci cand una sau mai multe camere ale inimii „nu reusesc” sa tina pasul cu volumul de sange care curge prin ele.

Insuficienta cardiaca este cauzata de o varietate de boli subiacente si probleme de sanatate.
Cand vine vorba de aceasta patologie, poate fi afectata fie partea stanga, fie partea drepta, fie intreaga inima.
Semnele tipice ale insuficientei cardiace includ:

• Dificultati de respiratie (dispnee)
Din cauza faptului ca inima nu mai are putere sa pompeze sangele in circulatia din corp, aceasta se acumuleaza si se intoarce retrograd, inundand plamanii cu sange si cauzand edem pulmonar si dificultati de respiratie.

• Oboseala
Pe masura ce insuficienta cardiaca devine mai severa, inima nu mai este capabila sa pompeze cantitatea de sange necesara pentru a satisface toate nevoile corpului. Pentru a compensa, sangele este deviat de la zone mai putin esentiale, inclusiv membrele superioare si inferioare, pentru a alimenta inima si creierul. Drept urmare, persoanele cu insuficienta cardiaca se simt adesea slabite, fara putere, obosite si au dificultati in desfasurarea unor activitati obisnuite, cum ar fi mersul pe jos, urcarea scarilor sau caratul alimentelor.

• Tuse cronica sau respiratie suieratoare
Acumularea de lichid in plamani poate duce la o tuse persistenta sau respiratie suieratoare, care poate produce flegma (o substanta groasa, de tip mucoasa), care poate fi colorata cu sange.

• Lipsa poftei de mancare sau greata
Cand ficatul si sistemul digestiv nu mai primesc un aport normal de sange, bolnavul resimte senzatia de greata si plenitudine, chiar daca nu a mancat.

• Confuzie mentala sau tulburari de gandire
Nivelurile anormale ale anumitor substante, cum ar fi sodiul, in sange si reducerea fluxului de sange in creier pot provoca pierderi de memorie sau dezorientare.

• Acumularea de lichide si umflaturile (edeme)
Deoarece fluxul de sange catre rinichi este restrictionat, rinichii produc hormoni care duc la retentia de sare si apa. Acest lucru provoaca umflaturi, numite si edeme, care apare cel mai adesea la picioare, glezne si gambe.

• Cresterea rapida in greutate
Acumularea de lichid in tot corpul poate determina bolnavul sa ia in greutate brusc.
Aceste simptome apar pe masura ce inima isi pierde puterea de a pompa sange in corp. Desi capacitatea organismului de a compensa initial deficitul de pompa este benefica, pe termen lung aceste adaptari contribuie la cele mai grave cazuri de insuficienta cardiaca.

In cele din urma, inima si corpul nu sunt in masura sa tina pasul cu stresul adaugat. Daca pacientii asteapta pana cand apar simptome evidente de insuficienta cardiaca inainte de a consulta un medic, sansele de recuperare sunt minime, iar afectiunea devine amenintatoare de viata. Daca va confruntati cu astfel de simptome, consultati un medic cardiolog cat mai curand posibil.

Pentru a determina daca suferiti de insuficienta cardiaca, medicul va va intocmi un istoric medical complet, intrebandu-va despre simptomele pe care le traiti si efectuand un examen fizic.

Probele de sange vor fi solicitate pentru a evalua functia rinichilor si a ficatului, nivelurile de sodiu si potasiu, numarul globule rosii, precum si alte masuratori.
In plus, medicul dumneavoastra poate cere urmatoarele teste:

• Radiografie toracica
Pentru a verifica dimensiunea inimii si a vedea daca exista exces de lichid in inima sau plamani.

• Electrocardiograma (ECG sau EKG)

• Ecocardiografie
Un test sigur, nedureros, care utilizeaza ultrasunete pentru a examina structura, miscarea inimii si fluxul de sange care trece prin inima cu fiecare bataie.
Dupa confirmarea diagnosticului, medicul va clasifica insuficienta cardiaca pe baza severitatii simptomelor. Cel mai frecvent utilizat sistem de clasificare se numeste New York Heart Association Functional Classification. Pacientii sunt incadrati in una din cele patru categorii, in functie de masura in care starea lor afecteaza desfasurarea activitatilor fizice normale, de zi cu zi.

Complicatiile bolilor de inima includ:

•Accident vascular cerebral
Factorii de risc care duc la boli cardiovasculare pot duce, de asemenea, la un accident vascular cerebral ischemic, care are loc atunci cand arterele din creier sunt stenozate (ingustate) sau blocate, astfel incat fluxul de sange care ajunge in creier este prea mic. Un accident vascular cerebral este o urgenta medicala - tesutul cerebral incepe sa moara in doar cateva minute de cand a avut loc privarea de sange bogat in oxigen.

• Anevrism
O complicatie grava care poate aparea in tot organismul, un anevrism este o umflatura in peretele arterei. Daca se rupe un anevrism, poate cauza hemoragii interne si in functie de artera lezata, acestea pot pune viata pacientului in pericol.

• Boala arteriala periferica
in aceasta afectiune extremitatile, in special membrele inferioare, nu primesc suficient flux de sange. Acest lucru provoaca simptome, in special dureri de picioare la mers (claudicatie). Ateroscleroza poate contribui si ea la aparitia acestei patologii.

• Stop cardiac
Stopul cardiac este pierderea brusca, neasteptata a functiei inimii, a respiratiei si a constiintei, cauzata adesea de o aritmie. Stopul cardiac este o urgenta medicala. Daca nu este tratat imediat, are ca rezultat moartea subita cardiaca.

Preventie si modificari in stilul de viata

Sus

Pastreaza o dieta variata dar echilibrata

O dieta sanatoasa in care alimentele cu continut crescut de zahar, grasimi si sare sunt consumate cu moderatie sau chiar evitate poate contribui semnificativ la scaderea riscului de aparitie a patologiei sistemului cardiovascular.

Mancarurile sanatoase pentru inima includ alimente bogate in fibre (cereale integrale, fructe si legume) si anumite grasimi (cum ar fi grasimile din uleiul de masline si din peste).
Consumul unei diete bogate in acizi grasi omega-3 poate proteja inima de imbolnavire. Speciile de peste precum somonul, tonul, sardinele si heringul, sunt surse bogate de acizi grasi omega-3. incercati sa mancati peste cel putin de doua ori pe saptamana, sugereaza Asociatia Americana a Inimii (AHA).

Nu neglijati igiena orala

Sanatatea dentara este un bun indiciu al starii generale de sanatate, inclusiv a inimii, deoarece cei care au parodontoza (gingivala) au adesea aceiasi factori de risc pentru bolile de inima. Studiile continua cu privire la aceasta problema, dar multe dintre acestea au aratat ca bacteriile din gura implicate in dezvoltarea bolilor gingivale pot trece in fluxul sangvin si pot determina o crestere a proteinei C-reactive, un marker pentru inflamatia vaselor de sange. La randul lor, aceste modificari pot creste riscul de aparitie al bolilor de inima si al accidentelor vasculare cerebrale.

Bea alcool cu moderatie

Daca alegi sa bei alcool, bea cu masura. Aceasta inseamna sa va limitati consumul de alcool la cel mult 1 pahar pe zi pentru femeie si nu mai mult de 2 pahare pe zi pentru barbati. Consumul exagerat de alcool poate creste riscul de aparitie al bolilor de inima.

Dormiti suficient

Somnul este un element esential pentru o viata echilibrata si o inima si un organism sanatos. Daca nu dormiti suficient, va expuneti riscului de a dezvolta mai rapid boli cardiovasculare,comparativ cu cei cu un program de somn stabil, indiferent de varsta sau de alte obiceiuri legate de sanatate. Un studiu care a vizat 3.000 de adulti cu varsta peste 45 de ani a constatat ca cei care dormeau mai putin de sase ore pe noapte aveau aproximativ doua ori mai multe sanse de a suferi un accident vascular cerebral sau un atac de cord decat persoanele care dormeau intre sase si opt ore pe noapte. Cercetatorii considera ca dormitul prea putin promoveaza inflamatia si poate duce la cresteri ale valorilor tensiunii arteriale.

Fiti activi

Sportul poate ajuta la prevenirea bolilor de inima si nu numai. Adultii au nevoie de cel putin 2 ore si 30 de minute de activitate aeroba moderata in fiecare saptamana.
Daca vi se pare dificil, incercati sa mergeti pe jos intru-un ritm mai alert, timp de 10 minute pe zi, cateva zile in fiecare saptamana. Apoi cand va simtiti pregatiti, puteti creste intervalul de timp pe care il alocati sportului si de asemenea puteti incerca orice alta activitate care sa va ajute sa va mentineti activi si sanatosi.

Pastrati o greutate optima

Persoanele care sunt supraponderale sau obeze prezinta un risc crescut de a dezvolta boli de inima, hipertensiune arteriala si diabet de tip 2.
Asadar, concentrati-va pe o dieta echilibrata care sa va mentina la o greutate optima, in functie de varsta, sex si inaltime. Cercetarile din Jurnalul Colegiului American de Cardiologie au demonstrat legatura intre excesul de grasime de pe burta, tensiunea arteriala crescuta si nivelurile nesanatoase ale lipidelor din sange. Daca aveti grasime in zona abdominala in exces, este timpul sa pierdeti in greutate. O dieta cu un continut caloric redus acompaniata de efort fizic regulat pot face o mare diferenta in viata dumneavoastra.

Gestionati stresul

Gestionarea stresului poate ajuta la prevenirea problemelor grave de sanatate, cum ar fi bolile de inima, depresia si hipertensiunea arteriala. Respiratia profunda si meditatia sunt modalitati bune de relaxare si gestionare a stresului.
De asemenea, yoga este o alta metoda utila si placuta pentru a combate stresul si pentru a va relaxa si in plus va poate ajuta sa va imbunatatiti echilibrul, flexibilitatea si forta. insa, cu adevarat impresionat este faptul ca yoga are si potentialul de a imbunatati sanatatea inimii. Potrivit cercetarilor publicate in Journal of Evidence-Based Complementary & Alternative Medicine, yoga are potentialul de a reduce riscul de boli cardiovasculare.

Spune STOP fumatului - gata cu “daca”, „poate” sau „candva”

Exista multi pasi pe care ii puteti face pentru a va proteja inima si vasele de sange. Evitarea tutunului este una dintre cele mai bune alegeri pe care le puteti face pentru o viata lunga si sanatoasa.

Fumatul este unul dintre principalii factori de risc controlabili pentru bolile de inima. Daca fumati sau utilizati alte produse din tutun, Asociatia Americana a Inimii (AHA), Institutul National al Inimii, Plamanilor si Sangelui (NHLBI) si Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) va incurajeaza sa renuntati. Veti observa intr-un interval scurt diferente majore, pentru intreg organismul si in special pentru inima si plamani.

Concluzii

Sus

Inima functioneaza neobosita din momentul in care se formeaza pentru tot restul vietii. De aceea, este important ca oamenii sa aiba grija de acest organ vital. Este absolut necesara adoptarea unor rutine sanatoase, cum ar fi modificari ale dietei si exercitii fizice regulate. Daca dumneavoastra sau cei dragi se confrunta cu semne ale patologiei cardiovasculare, cum ar fi oboseala, durerea toracica sau umflarea extremitatilor, este indicat sa consultati un medic cat mai curand.

Bibliografie
https://newsinhealth.nih.gov/2017/11/healthy-body-happy-heart
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/symptoms-causes/syc-20353118
https://www.webmd.com/heart-disease/risk-factors-for-heart-disease
https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/heart-attack
https://www.ucsfhealth.org/conditions/heart-failure/diagnosis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/symptoms-causes/syc-20353118
https://health.clevelandclinic.org/5-things-to-do-every-day-to-keep-your-heart-healthy/
https://health.gov/myhealthfinder/topics/health-conditions/heart-health/keep-your-heart-healthy
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26787730/
https://www.acls.net/a-guide-to-a-healthy-heart.htm


Medici specialisti Cardiologie

  • Dr. Irina Serban - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
  • Dr. Vlad Damian Vintila - Ambulatoriul de specialitate pentru copii si tineri - Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti
  • Dr. Andrei Carp - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
  • Dr. Dragomir Ovidiu Chioncel - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
  • Dr. Radu Ciudin - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)