Indicatiile bypass-ului aorto-coronarian

Bypass-ul aorto-coronarian reprezinta o interventie chirurgicala cardiovasculara care presupune utilizarea unei grefe (vas de sange) pentru a sunta (a ocoli) o zona de stenoza (ingustare) a unei artere coronare, cu scopul de a reasigura fluxul de sange prin acea artera afectata.

Inima este hranita prin intermediul unor vase de sange numite coronare. In cazul in care aceste vase sunt afectate de o serie de procese, dintre care cel mai prezent este procesul de ateroscleroza, nu vor mai fi capabile sa asigure la un nivel optim hranirea cordului.

Astfel cu timpul apare o serie de manifestari specifice bolii coronariene ischemice - durere in piept (angina pectorala), respiratie greoaie (dispnee) etc.

Bypass-ul aorto-coronarian reprezinta practic o incercare de restabilire a fluxului de sange la nivelul circulatiei nutritive a cordului pentru a ameliora aceasta simptomatologie si de a preveni complicatii de tipul infarctului miocardic acut.

De cele mai multe ori operatia de by-pass aorto-coronarian este o operatie programata, dar in unele situatii se poate face si in urgenta - in cazul in care pacientul a suferit un atac de cord si nu raspunde la alte tratamente terapeutice.

In primul rand se vor efectua o serie de teste diagnostice pentru a incadra pacientul intr-o clasa de risc, tinandu-se cont si de balanta risc-beneficiu. Dupa stabilirea tuturor parametrilor care dau unda verde operatiei se va trece la operatia in sine.

Operatia de bypassaorto-coronarian presupune anestezie generala si supravegherea atenta a pacientului pre-operator, intra-operator si post-operator.

Chirurgul va lua un vas de sange dintr-o alta zona a corpului (mana, picior, trunchi) si se va asigura ca indeplineste toate aspectele anatomice si functionale necesare utilizarii in acest tip de operatie.

Un capat al vasului va fi atasat aortei (artera de calibru mare cu origine in ventriculul stang), iar celalat capat al vasului va fi atasat la nivelul arterei coronare afectate, dupa zona de ingustare (astfel, se realizeaza suntarea zonei afectate).

Sangele poate circula acum prin noul vas de sange implantat si astfel se realizeaza hranirea zonei de miocard afectata anterior de ingustarea arterei coronare.

In cadrul unei operatii de bypass se pot implanta mai multe grefe (vase de sange), in functie de numarul de artere coronare afectate, dar si de numarul de leziuni prezente la nivelul unei singure artere coronare.

Timpul necesar unei astfel de operatii variaza de obicei intre 3-7 ore, in functie de gradul de afectare si de numarul de grefe implantate, cu posibilitatea de prelungire in functie de particularitatile anatomice si functionale ale pacientului.

Dupa operatie, pacientul este transferat intr-o sectie de terapie intensiva pentru a fi monitorizat timp de cateva zile in eventualitatea aparitiei unor complicatii.

Pacientul se va trezi dupa operatie in unitatea de terapie intensiva unde este in continuare monitorizat post-operator. In unele situatii sonda de intubatie oro-traheala este prezenta si ajuta pacientul sa respire.

Acest lucru este necesar deoarece orice tip de efort trebuie reluat treptat (chiar si efortul respirator), dar si pentru a preveni decompensari care necesita ventilatie asistata. Tubul ce ajuta pacientul sa respire este scos de obicei in primele 24 de ore post operator.

In unitatea de terapie intensiva se vor monitoriza o serie de parametri vitali precum - tensiunea arteriala, saturatia sangelui in oxigen, concentratia de dioxid de carbon din aerul expira, dar si din sange, frecventa respiratorie, electrocardiograma (activitatea electrica a cordului) etc.

Toate acestea se realizeaza prin conectarea pacientului la o serie de aparate si monitoare care inregistreaza toti acesti parametri.

Un cateter venos central sau periferic va fi atasat pacientului pentru a i se asigura administrarea de medicamente si fluide.

Ce se intampla cu pacientul dupa externarea din terapie intensiva?

Dupa ce au fost evaluati o serie de factori si parametri vitali se pote decide mutarea pacientului din sectia de terapie intensiva intr-un salon normal unde acesta va mai sta o perioada in functie de gradul si tipul operatiei efectuate.

Dupa operatie se poate ca pacientul sa aiba anumite stari confuzionale, transpiratii nocturne, disconfort, respiratii greoaie; toate acestea fac parte din perioada de recuperare post-operatorie.

Este important ca in fiecare zi paceintul sa practice respiratii profunde si sa tuseasca ori de cate ori este nevoie pentru a-si mobiliza secretiile din plamani, sa inceapa treptat sa se miste, sa manance, sa se hidrateze corespunzator etc.

Pentru a mai ameliora din simptomele post-operatorii pacientului i se pot administra o serie de antiinflamatoare si antialgice.

Pentru a preveni formarea de cheaguri de sange pe grefa recent montata si astfel sa fie compromisa, medicul prescrie pacietului o terapie medicamentoasa ce are ca scop prevenirea formarii acestor cheaguri de sange (trombi). Aceasta terapie este cunoscuta drept dubla terapie antiagreganta.

Asa cum ii spune si numele, dubla terapie antiagreganta presupune administrarea de aspirina pe de-o parte si a unui alt inhibitor de agregare a trombocitelor, cunoscut sub denumirea de clopidogrel.

Din clasa clopidogrelului mai fac parte si alte doua medicamente cunoscute sub numele de prasugrel si ticagrelol. In practica clinica, cea mai frecventa combinatie este intre aspirina si clopidogrel.

Durata aceste duble terapii antiagregante se intinde pe parcursul unui an. Dupa un an se poate renunta la clopidogrel, dar aspirina se va administra in continuarea pe toata durata vietii.

Pe langa terapia dubla antiagreganta se pot administra si alte medicamente cu scopul de a ameliora simptomatologia si a imbunatati calitatea vietii pacientilor care au avut o interventie de bypass aorto-coronrian.

Dupa interventia chirurgicala, majoritatea oamenilor se simt mai bine si ar putea ramane fara simptome timp de 10 pana la 15 ani. Cu toate acestea, in timp, este posibil ca alte artere sau chiar grefa noua utilizata in bypass sa se infunde, necesitand alt bypass sau angioplastie.

Perioada de recuperare dupa interventia chirurgicala dureaza aproximativ intre 6 si 12 saptamani. Inainte de a incepe orice activitate/efort pacientul trebuie sa obtina acordul medicului.

Rezultatele si rezultatul pe termen lung vor depinde in mare parte de administrarea medicamentelor care previn formarea cheagurilor de sange, care scad tensiunea arteriala, care reduc colesterolul si care ajuta la controlul diabetului.

Modificarea stilului de viata presupune:

- Renuntarea la fumat;
- Abordarea unui regim alimentar sanatos, fara excese calorice;
- Atingerea unei greutati optime si reducerea circumferintei abdominale;
- Miscare in aer liber cel putin 30 de minute in fiecare zi;
- Gestionarea situatiilor stresante etc.