Extrasistole ventriculare - diagnostic, prognostic si optiuni de tratament

Contractiile ventriculare premature, sau extrasistolele ventriculare, sunt batai cardiace in plus, ce isi au originea intr-unul dintre cei doi ventriculi. Ventriculii sunt cele doua camere inferioare ale inimii, cele superioare fiind numite atrii. In mod normal, bataile inimii isi au originea in nodul sinusal, situat in atriul drept. Atunci cand impulsul se formeaza in ventricul, apare extrasistola, sau contractia ventriculara prematura.

Extrasistolele intrerup ritmul normal al inimii, uneori cauzand simptome specifice. Totusi, extrasistolele ce apar la pacientii fara afectiuni cardiovasculare, nu sunt o ingrijorare, de cele mai multe ori, si nu necesita tratament. Atunci cand extrasistolele sunt frecvente, consecutive, simptomatice si asociate unei alte afectiuni cardiace, ele necesita diagnostic si tratament de specialitate.

Contractiile ventriculare premature cauzeaza deseori cateva simptome, sau sunt asimptomatice. Aceste batai in plus pot totusi cauza anumite senzatii la nivelul toracelui, precum:
• Rostogolire sau saritura
• Batai rapide, neregulate
• Omiterea unei batai
• Constientizarea batailor cardiace mai tare decat de obicei

Daca simtiti orice fel de senzatie in piept, discutati cu un medic. Acesta va determina in primul rand daca aceste senzatii sau orice disconfort toracic sunt de natura cardiaca, sau non-cardiaca. Odata facuta diferentierea intre cele doua, urmeaza toti pasii diagnosticului.

Pentru a intelege cauza extrasistolelor ventriculare, trebuie sa intelegeti modul in care bate inima. Inima este formata din 4 camere, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventriculi). Ritmul inimii este controlat printr-un stimulator natural, si anume nodul sinusal, situat in atriul drept. Acesta transmite semnale electrice cu o frecventa de 75 batai pe minut. Semnalele electrice duc la formarea unei contractii cardiace, numite sistola ventriculara, si astfel apare bataia inimii.

Extrasistolele sunt batai cardiace care nu isi au originea in nodul sinusal, cum ar fi normal, ci in alte locuri. Atunci cand incep in atrii, se numesc extrasistole atriale, iar cand incep in ventriculi, extrasistolele ventriculare. Cele ventriculare sunt totodata si mai comune, si mai periculoase pentru circuitul inimii. Extrasistolele se mai numesc batai premature deoarece apar inainte de momentul potrivit urmatoarei batai cardiace.

Cauza acestor batai premature nu este intotdeauna evidenta. Anumite aspecte, precum bolile cardiovasculare si anumite modificari in organism, pot duce la extrasistole. In plus, extrasistolele ventriculare pot fi cauzate de:
• Anumite medicamente, precum antihistaminicele si decongestionantele
• Consumul de alcool sau droguri
• Substante stimulante precum cafeina sau tutunul
• Niveluri crescute de adrenalina in organism, datorita efortului fizic sau anxietatii
• Leziuni miocardice

Anumite afectiuni si obiceiuri zilnice pot face o persoana mai susceptibila la a dezvolta extrasistole cardiace. Factorii de risc includ:
• Cofeina
• Tutun
• Alcool
• Efortul fizic sustinut
• Anxietate
• Infarctul miocardic
• Bolile cardiace, inclusiv cele congenitale, sindromul coronarian, insuficienta cardiaca si cardiomiopatiile

Extrasistolele ventriculare pot fi lipsite de riscuri, atunci cand nu sunt frecvente. Un anumit numar de extrasistole, in 24 de ore, este considerat normal. Atunci cand sunt foarte frecvente si/sau consecutive, extrasistolele ventriculare pot duce la aritmii potential letale, precum tahicardia ventriculara.

Pentru a stabili diagnosticul de aritmie extrasistolica ventriculara, este nevoie de un consult cardiologic de specialitate. Medicul va va asculta cardiac cu ajutorul unui stetoscop. Acesta va va pune cateva intrebari, de asemenea, cu privire la obiceiurile zilnice si istoricul medical. Mai departe, acesta va efectua cateva teste paraclinice, pentru a confirma diagnosticul.

Electrocardiograma este primul si cel mai important test efectuat, fiind un test imagistic neinvaziv, rapid si nedureros pentru pacient. Se utilizeaza niste electrozi lipiti pe toracele pacientului, iar in timpul inregistrarii, timp de un minut, pacientul trebuie sa stea nemiscat si sa nu vorbeasca. Electrocardiograma evidentiaza contractiile ventriculare premature, fiind vizualizate ca batai modificate.

Totusi, daca extrasistolele nu sunt frecvente, electrocardiograma clasica poate sa nu le detecteze. Astfel, medicul cardiolog va poate recomanda o monitorizare EKG de tip Holter, ceea ce inseamna ca veti avea o electrocardiograma mai lunga, timp de cateva ore sau chiar 24 de ore. Pentru a folosi un dispozitiv EKG Holter, nu este nevoie sa ramaneti internat. Medicul il va monta, si puteti merge cu el acasa, desfasurand activitati normale. In tot acest timp, electrozii atasati vor inregistra activitatea electrica a inimii si eventualele extrasistole prezente.

In plus, medicul poate recomanda si un test de efort. Acesta implica plimbarea pe un covor rulant sau pe o bicicleta statica, in timp ce electrozii va monitorizeaza activitatea cardiaca. Astfel veti afla daca efortul fizic va declanseaza extrasistolele.

Un numar mare de pacienti cu extrasistole ventriculare nu au afectiuni cardiace asociate, si astfel nu necesita tratament. Totusi, acestia au nevoie de monitorizare periodica, pentru a verifica evolutia afectiunii extrasistolice.

In cazurile mai severe, tratamentul prescris de catre medicul cardiolog se va adresa afectiunii cauzatoare sau complicatiilor asociate. Medicamentele utilizate la acesti pacienti pot include betablocante, blocante de canal de calciu, medicamente antihipertensive si antiaritmice. Tratamentul poate implica atat medicatie administrata pe termen lung, cat si implantarea subcutana a unui dispozitiv stimulator, cu sau fara functie de defibrilare. Acest dispozitiv va regla ritmul si frecventa cardiaca, si va preveni aritmiile potential letale.

O alta optiune de tratament pentru acesti pacienti o reprezinta ablatia prin radiofrecventa. Daca medicatia si modificarea stilului de viata nu imbunatatesc numarul extrasistolelor ventriculare, poate fi realizata aceasta procedura. Un cateter lung si subtire este introdus la nivelul arterei, avansat pana la nivelul inimii, si pana la nivelul focarului extrasistolic. Cu ajutorul energiei de radiofrecventa, focarul este oprit, cicatrizat, si astfel extrasistolele oprite.

Medicul va recomanda si modificari stricte ale stilului de viata, pentru a preveni inrautatirea afectiunii si a sustine efectele tratamentului. Acestea includ:
• Identificati-va factorii declansatori. Daca simtiti deseori prezenta extrasistolelor cardiace, fiti atent in ce situatii apar acestea si notati-le intr-un jurnal. Astfel, puteti preveni extrasistolele prin evitarea acelor situatii.
• Renuntati la substantele stimulante. Cofeina, tutunul si alcoolul sunt substante cu efect stimulant asupra cordului. Acestea favorizeaza aparitia extrasistolelor.Evitarea acestora, sau cel putin reducerea acestor obiceiuri va imbunatati ritmul inimii.
• Gestionati stresul. Anxietatea constanta poate declansa contractii premature. Gasiti modalitati de a reduce stresul cotidian, precum exercitiile fizice usoare sau moderate, meditatia si timpul in natura.

Extrasistolele ventriculare reprezinta batai cardiace dintr-un focar diferit fata de cel normal, focar situat in ventriculi. Acestea pot fi neobservate de catre pacient, caz in care sunt inofensive, sau pot fi simptomatice si riscante. Medicul cardiolog va poate oferi informatii exacte cu privire la diagnostic, prognostic si optiunile de tratament potrivite pentru dumneavoastra.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-ventricular-contractions/diagnosis-treatment/drc-20376762
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17381-premature-ventricular-contractions