Embolia paradoxala: o enigma in patologia cardiovasculara

Embolia reprezinta migrarea unui tesut, de regula un tromb de sange, dintr-un loc in care se formeaza catre un anumit organ aflat la distanta.

Forma clasica si cunoscuta de embolie este embolia prin inima, catre plamani: un tromb din venele din organism, cum sunt venele membrului inferior, migreaza catre atriul drept, ventricul drept si ulterior ajunge in artera pulmonara, catre plamani.

O alta forma de embolie este atunci cand un tromb format in atriu sau ventriculul stang migreaza in artera aorta, iar de acolo poate lua cu usurinta calea arterelor carotide, ajungand la creier. Acest fenomen va produce ceea ce se numeste un accident vascular ischemic.

Embolia paradoxala se intampla insa atunci cand un tromb merge din dreapta in stanga. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, trombul format in venele din organism nu va mai ajunge in plamani, ci in inima, de unde poate produce embolie in arterele carotide si ulterior creier.

Embolia paradoxala are nevoie de doua conditii pentru a se produce:

1. Formarea si migrarea unui tromb din teritoriul venos al organismului

2. Existenta unui defect de sept atrial sau ventricular

Foramen ovale patent este situatia mai rara in care  fereastra ovala nu se inchide. Acesta este un loc in mod normal deschis in timpul vietii intrauterine, facand legatura intre cele doua atrii. Foramen ovale se inchide complet imediat dupa nastere, insa pacientii cu acest defect vor ramane cu un foramen ovale deschis sau patent.

Se estimeaza ca o patrime din populatia globala are acest defect, insa multi pacienti nu il descopera niciodata. Daca fereastra ovala este destul de mare, un tromb poate trece din atriul drept in cel stang, urmand de acolo calea arterelor carotide.

Defectul de sept atrial reprezinta tot un orificiu anormal in septul ce separa cele doua atrii. In acest caz orificiul este mult mai mare, o parte mare din sept nefiind dezvoltata.

Defectul de sept ventricular urmeaza acelasi principiu: septul dintre cei doi ventriculi nu s-a dezvoltat complet in timpul vietii intrauterine, astfel ca sangele din ventriculul stang se amesteca cu cel din ventriculul drept, iar trombii pot trece dintr-o parte in alta.

Pacientii cu cel putin unul dintre defectele de mai sus pot face embolii paradoxale, insa trebuie respectata si prima conditie.

Embolul poate fi orice, de la un material biologic pana la ceva de dimensiuni foarte mici precum o bula de aer.

De cele mai multe ori insa trombul sanguin se formeaza, stagneaza un timp intr-o vena si ulterior migreaza, transformandu-se astfel in trombembol.

Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare este cea mai frecventa cauza de trombembolie si trebuie intotdeauna suspicionata inclusiv la pacientii cu embolie paradoxala.

Factorii ce cresc riscul de tromboza venoasa sunt:

• Lipsa de miscare sau imobilizarea membrelor inferioare
• Imobilizarea de lunga durata, cum se intampla la pacientii care au trecut printr-o operatie majora
• Administrarea pilulelor contraceptive
• Cancerul sau alta patologie cronica ce creste capacitatea de coagulare a sangelui
• Obezitate
• Sedentarism
• Fumat

Embolia paradoxala se poate manifesta prin diverse semne si simptome, in functie de sindromul produs.

Locul in care migreaza trombul dicteaza tabloul clinic, severitatea acestuia si mortalitatea emboliei.

Astfel, pacientii cu embolie paradoxala pot prezenta:

• Accident vascular cerebral ischemic, cu simptome neurologice specifice. Aceasta este cea mai frecventa si cea mai grava situatie si rezulta prin migrarea trombului pana in artera carotida interna, de unde avanseaza intr-o artera cerebrala principala
• Infarct miocardic prin trombembolism intr-o artera coronariana
• Cecitate (oribire) daca trombul migreaza in arterele globului ocular
• Ocluzie de artera renala cu insuficienta renala secundara
• Ischemie acuta de membru superior sau inferior, atunci cand trombul migreaza in arterele principale ale membrelor

Embolia paradoxala este o situatie rara, fiind nevoie de cel putin doua patologii pentru ca aceasta sa survina: trombul si defectul cardiac.

Astfel, in procesul de diagnostic, medicii vor cauta initial alte patologii. Testele paraclinice ce ajuta la orientarea diagnosticului catre o embolie paradoxala includ:

• Electrocardiograma pentru a identifica eventuale aritmii: fibrilatia atriala este o aritmie ce creste riscul de formare de trombi in inima
• Ecografie cardiaca, cu aplicarea unui test specific pentru a identifica defectele de sept atrial sau ventricular
• Analize complete de sange
• Ecografie venoasa la nivelul membrelor inferioare
• Teste imagistice: CT toracic, abdominal, cerebral pentru a identifica locul emboliei si ocluziei secundare

In functie de locul in care a migrat trombul si sindromul acut produs, tratamentul va varia. In toate situatiile insa tratamentul are ca scop repermeabilizarea arterei ocluzate prin embol si salvarea organului afectat. Pentru acest lucru se va administra tratament medicamentos trombolitic care va dizolva trombul sau se pot face interventii specifice, prin arteriografii, de repermeabilizare.

Pentru a preveni formarea unor alti trombi, pacientii vor primi tratament anticoagulant. De asemenea, defectul cardiac congenital va fi ulterior reparat, imediat ce starea pacientului permite o interventie chirurgicala.

Preventia acestor embolii paradoxale nu este intotdeauna posibila, avand in vedere defectul cardiac congenital, prezent de la nastere. Puteti insa face eforturi de a combate factorii ce cresc riscul unei tromboze venoase. Discutati cu medicul dumneavoastra despre schimbarile benefice pe care le puteti face.

Embolia paradoxala reprezinta migrarea unui embol catre un organ vital. Desi este o situatie rara, embolia paradoxala este posibila si multi dintre pacientii cu defect cardiac congenital nu sunt constienti de acesta. Discutati cu medicul dumneavoastra despre ce puteti face pentru a va reduce riscul de tromboza.

Bibliografie
https://www.webmd.com/dvt/dvt-paradoxical-embolism
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/circulationaha.110.961920