Defectele de sept ventricular pot cauza complicatii cardiace, atunci cand nu sunt tratate la timp

Defectul de sept ventricular este un defect congenital al inimii, ceea ce inseamna ca este prezent de la nastere. Inima are 4 camere, separate prin 2 septuri: sept atrial si sept ventricular. Prezenta unui orificiu in septul ventricular impiedica separarea celor doi ventriculi, cauzand efecte specifice cardio-vasculare.

In mod normal, de la nastere, partea dreapta a inimii pompeaza sange neoxigenat catre circulatia pulmonara, in timp ce partea stanga a inimii pompeaza sange oxigenat catre circulatia sistemica din intregul organism. Astfel se creeaza un circuit foarte bine mentinut de catre inima.

In cazul nou-nascutilor cu defect de sept ventricular, cele doua parti ale inimii, dreapta si stanga, nu mai sunt separate complet. Astfel se amesteca sangele oxigenat cu cel neoxigenat. Sangele oxigenat in plus produce un stres asupra inimii si asupra plamanilor, ducand la complicatii la acest nivel. Sangele mai putin oxigenat care ajunge la restul organismului, duce la nutritie si oxigenare deficitara a tesuturilor.

Daca nu este reparat, in timp, acest defect congenital poate duce la complicatii precum insuficienta cardiaca, aritmii severe, hipertensiune pulmonara.

Defectul ventricular poate implica un orificiu sau mai multe orificii la nivelul septului. In unele cazuri, mult mai rare, defectul ventricular poate lipsi complet. Cele mai comune tipuri si localizari ale defectelor sunt:

1. Defect de sept conoventricular
In acest caz, orificiul de comunicare interventriculara se afla in portiunea inferioara a septului, chiar langa valvele aortica si pulmonara.

2. Defect de sept perimembranos. Orificiul se afla in portiunea superioara a septului

3. Defect de sept atrioventricular. Uneori, defectul de sept ventricular apare chiar la nivelul valvelor atrio-ventriculare (mitrala si tricuspida) si face parte din aceasta categorie speciala

4. Defect de sept ventricular muscular. Orificiul apare in portiunea musculara a septului ventricular. Acesta este cel mai comun tip de defect ventricular.

Ultimele studii arata ca 42 din 10,000 nou-nascuti prezinta acest defect ventricular la nastere. Acest lucru inseamna ca aproximativ 16,800 de nou-nascuti in fiecare an, au aceasta malformatie cardiaca. Este astfel considerata o afectiune relativ frecventa.

Cauzele aparitiei acestor defecte septale in randul nou-nascutilor sunt necunoscute. Unii nou-nascuti au modificari genetice sau cromozomiale asociate, in timp ce altii sunt perfect sanatosi. Nu exista o legatura exacta intre felul sarcinii si riscul de aparitie a defectelor ventriculare, insa, dieta necorespunzatoare, consumul de alcool, fumatul si sarcina toxica sunt factori de risc posibili. Astfel, defectele cardiace congenitale se considera ca fiind cauzate de o combinatie dintre factorii de risc (dieta si stilul de viata al mamei, in timpul sarcinii) si factorii genetici.

De regula, semnele si simptomele defectului se manifesta in primele zile, saptamani sau luni din viata copilului. Simptomele nou-nascutului pot include:
• Alimentare scazuta, lipsa apetituluI, esec in alaptare
• Respiratii foarte rapide sau perioade de apnee (intreruperea respiratiei)
• Oboseala exagerata
• Coloratia in albastru a tegumentelor

Totusi, exista cazuri de defect ventricular ce nu sunt descoperite pana la varsta adulta. Intrucat simptomele depind de severitatea defectului si astfel de marimea orificiului, defectele mici pot ramane nediagnosticate mult timp. Daca pana la varsta adulta nu ati experimentat simptome cardio-pulmonare, medicul poate gasi acest defect in timpul unei examinari de rutina. Acesta va descoperi zgomote anormale la auscultatia cardiaca, cu stetoscopul, s/sau va vizualiza defectul de sept prin ecografie cardiaca.

Pe de alta parte, defectul de sept ventricular poate fi descoperit chiar inainte de nastere, prin ecografie neo-natala.

Apelati la ajutor medical daca nou-nascutul sau copilul dumneavoastra experimenteaza urmatoarele:
• Oboseste rapid in timpul activitatilor usoare precum mancatul sau joaca
• Nu castiga in greutate
• Inceteaza sa mai respire corespunzator atunci cand plange sau cand face efort
• Respira foarte rapid

De asemenea, mergeti la medic daca, oricand pe parcursul vietii, experimentati:
• Dispnee (lipsa de aer)
• Batai cardiace rapide sau neregulate
• Fatigabilitate extrema
• Modificari de culoare a tegumentului

Desi septul ventricular este diagnosticat de obicei dupa nastere, acesta poate fi diagnosticat si inainte de nastere, dar si la varsta adulta.

Anamneza dumneavoastra sau a copilului dumneavoastra va ajuta medicul sa se orienteze catre o afectiune cardiaca. In cazul nou-nascutilor, este important ca medicul sa stie detalii despre stilul de viata al mamei din timpul sarcinii si alaptarii: comportamentele precum fumat, consum de alcool, de medicamente sau alte substante, trebuie intotdeauna mentionate. Modificarile incep sa apara de la examenul obiectiv pe care medicul il realizeaza, prin prezenta suflurilor si zgomotelor cardiace anormale.

Electrocardiograma si ecografia cardiaca sunt testele ce urmeaza sa fie facute, pentru a confirma diagnosticul. Ecocardiografia transtoracica este o examinare foarte comuna si foarte utila. In cadrul acesteia, medicul foloseste un tranductor aplicat pe torace, cu ajutorul caruia vede inima, camerele, valvele, septele inimii, si poate observa orice defect sau anomalie morfologica. Cu ajutorul ecocardiografiei, medicul cardiolog poate vedea orificiul septal, il poate masura, si poate cuantifica cantitatea de sange ce trece prin acesta, intre cei doi ventriculi.

Tratamentul defectului de sept ventricular depinde de marimea defectului si de consecintele pe care le are asupra aparatului cardio-vascular. Multe dintre defectele mici se pot inchide de la sine, in lipsa interventiei medicale. Daca nou-nascutul nu prezinta semne si simptome de insuficienta cardiaca, medicul va recomanda amanarea interventiei, pentru ca defectul sa se inchida de la sine. Daca orificiul persista sau chiar se largeste, se va instaura tratamentul chirurgical.

Medicii utilizeaza, cel mai frecvent, cateterism cardiac pentru corectarea septului. In unele cazuri insa, este nevoie de operatie pe cord deschis, in special in cazul defectelor mari. Riscul de complicatii post-operatorii este mic si majoritatea nou-nascutilor operati duc o viata sanatoasa dupa, fara refacerea defectului. Totusi, vizitele regulate la medicul cardiolog sunt recomandate.

Aceste interventii chirurgicale se utilizeaza si in cazul adultilor la care se descopera defectul de sept ventricular.

Pana la momentul corectarii defectului, unii nou-nascuti au nevoie de nutritie speciala, intrucat acestia obosesc foarte repede in timpul alimentarii naturale. Pentru a le asigura o greutate optima inainte de interventia chirurgicala, acestia pot fi hraniti printr-un tub special de nutritie parenterala.

Un numar mic de defecte de sept pot cauza complicatii cardiace, atunci cand nu sunt tratate la timp. Acestea includ:
• Insuficienta cardiaca. Aceasta apare din cauza stresului cardiac si efortului suplimentar pe care inima trebuie sa il depuna
• Hipertensiunea pulmonara. Fluxul crescut de sange la nivel pulmonar depaseste capacitatea venoasa si arteriala pulmonara, ducand la hipertensiune in artera pulmonara
• Endocardita. Infectia stratului intern al inimii, apare rar la pacientii cu defecte congenitale
• Aritmii si valvulopatii cardiace

Defectul de sept ventricular este o malformatie cardiaca congenitala, ceea ce inseamna ca este prezenta si diagnosticata (de obicei) la nastere. Defectele mici se pot repara de la sine, in timp ce defectele mai mari necesita corectie prin interventie chirurgicala. Viata copilului sau adultului, dupa corectia defectului de sept, este una calitativa, fara consecinte si fara probleme cardiace asociate.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ventricular-septal-defect/symptoms-causes/syc-20353495
https://www.cdc.gov/ncbddd/heartdefects/ventricularseptaldefect.html