De ce apare durerea in piept, cel mai important semn al infarctului

Infarctul miocardic apare atunci cand una sau mai multe zone ale muschiului inimii nu primesc suficient oxigen. Acest lucru se intampla atunci cand fluxul de sange catre muchiul inimii este blocat.

Aparitia infarctului miocardic este determinata de destabilizarea prin rupere, fisura, sangerare sau eroziune a unei placi de aterom, ce prezinta un bogat continut lipidic.

Studiile efectuate au aratat ca procesul inflamator are un rol esential in destabilizarea placilor de aterom, iar afectarea stratului endotelial reprezinta conditii propice pentru ocluzia uneia sau a mai multor artere coronare epicardice prin procesul numit tromboza intravasculara.

Daca in tarile dezvoltate, incidenta bolilor cardiovasculare este in scadere, aceasta inregistreaza o crestere in randul tarilor aflate in curs de dezvoltare, in special datorita modificarii stilului de viata si a urbanizarii.

In Europa, boala cardiaca ischemica, alaturi de boala cerebrovasculara au fost principalele cauze ale deceselor cardiovasculare, cu o rata de 1,8 milioane, respectiv 1 milion de decese.

La noi in tara, concluziile raportului OMS/MSR din 2006/2007 au identificat bolile cardiovasculare ca fiind principala cauza de deces, iar incidenta acestora in randul populatiei este intr-o continua crestere.

Irigatia cordului este asigurata de catre arterele coronare (in numar de doua) si ramurile lor.

Artera coronara stanga se imparte de obicei in doua ramuri, artera interventriculara anterioara si artera circumflexa, fiind responsabila de vascularizatia cordului stang (atriul stang si ventriculul stang), a nodului sinoatrial, a septului interventricular, fasciculul His si ramurile sale.

Artera coronara dreapta este implicata in irigatia cordului drept (atriul drept si ventriculul drept), nodul sinoatrial, nodul atrioventricular, septul interventricular si apexul cordului.

Obstructia unei artere coronare duce la moartea miocitelor (celulele inimii) din teritoriul miocardului vascularizat de catre artera respectiva.

In practica medicala, insa, dovezile clinice au demonstrat ca in cazul pacientilor varstnici, cand ocluzia arterei se realizeaza progresiv, in timp, se dezvolta noi anastomoze vasculare si circulatie colaterala.

Din punct de vedere medical, diagnosticul de infarct miocardic este stabilit atunci cand avem dovada necrozei miocardice (troponina serica crescuta) alaturi de simptomatologie specifica si alte investigatii paraclinice care sa sustina diagnosticul.

Simptomatologia specifica infarctului miocardic are ca reprezentant central durerea toracica care are o durata mai mare de 20 minute, are caracter de gheara, strangere, cu posibila iradiere la nivelul gatului, mandibulei, bratului stang, epigastrului etc.

Ce diferentiaza durerea unei angine pectorale stabile de durerea prezenta in cazul infarctului miocardic este lipsa rezolutiei complete la administrarea de nitroglicerina sublingual sau la repaus.

Pe langa durerea precordiala cu caracter tipic, pacientii pot asocia si greata, varsaturi, transpiratii, dispnee, sincopa etc.

Anamneza

Desi in ceea ce priveste tehnologia din sistemul medical au fost inregistrate progrese mari in ultimii ani, anamneza, alaturi de examenul clinic sunt esentiale in evaluarea initiala a pacientului si ghideaza investigatiile ulterioare.

Prin intermediul anamnezei putem identifica:
- factorii de risc cardiovascular;
- istoricul medical;
- prezenta si caracterul durerii toracice;

Factorii de risc cardiovascular trebuiesc identificati si corectati atunci cand este posibil pentru a impiedica progresia bolii cardiovasculare dar, si in vederea imbunatatirii calitatii vietii.

Dintre factorii de risc cardiovascular clasici enumeram varsta, sexul, ereditatea, fumatul, alcoolul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, dislipidemia, diabetul zaharat sau scaderea tolerantei la glucoza, sedentarismul si factorii psiho-sociali.

Identificarea si corectarea lor este necesara la nivelul populatiei generale, insa o atentie sporita trebuie adresata pacientilor din zone defavorizate social, pacientilor cu sindrom metabolic, sedentari, cu antecente heredo-colaterale de boli cardiovasculare, in special moarte subita, pacientilor cu tulburari anxios-depresive.

Examen clinic

Tabloul clinic poate fi nespecific sau poate sugera prezenta anumitor semne sau simptome caracteristice complicatiilor infarctului miocardic, precum:
- decelarea suflurilor cardiace specifice rupturii septului interventricular/ ruptura sau disfunctia aparatului valvular mitral sau tricuspidian;
- instabilitate hemodinamica ca urmare a socului cardiogen;
- stop cardiorespirator secundar tulburarilor de ritm/conducere;
- angina reziduala

Din totalul pacientilor care se prezinta la urgente cu dureri toracice, aproximativ 25% se dovedesc a fi de natura coronariana, restul avand alte afectiuni asociate ce imita simptomatologia unui infarct miocardic.

In ceea ce priveste diagnosticul diferential, in fata unui pacient cu durere toracica, ne putem gandi si la alte patologii, precum:
- alte boli cardiace: spasmul coronarian, tahicardiomiopatii, valvulopatii (stenoza aortica severa), insuficienta cardiaca acuta, urgentele hipertensive etc.
- afectiuni pulmonare: embolia pulmonara, pneumopatie, pleurezie.
- boli vasculare: disectia de aorta, anevrism de aorta etc
- afectiuni digestive: refluxul gastro-esofagian, gastrita, pancreatita etc
- alte boli: zona Zoster, anemia, tulburari anxios-depresive.

In cazul in care prezentati dureri in piept noi sau inexplicabile, ori suspicionati un posibil infarct miocardic, apelati de urgenta serviciul 112 sau prezentati-va la medic in vederea tratamentului optim si cat mai rapid, intrucat viabilitatea miocitelor este esentiala in ceea ce priveste supravietuirea si prognosticul pe termen scurt si lung.

In cazul pacientilor cu diagnosticul de infarct miocardic stabilit, principala preocupare este restabilirea fluxului coronarian la nivelul arterei coronare responsabile in asociere cu tratament medicamentos specific.

Tratamentul medicamentos la externare va include in primul rand modificarea stilului de viata printr-un foarte bun control al factorilor de risc, respectarea terapiei medicamentoase si includerea intr-un program de recuperare cardiovasculara.

Terapia medicamentoasa va include medicamente din urmatoarele clase:
- antiagregante plachetare care si-au dovedit eficienta atat in preventia primara, cat si secundara;
- betablocante care reduc mortalitatea;
- statine implicate atat in mortalitatea de cauza cardiovasculara, cat si generala
- IECA care au rol in remodelarea postinfarct;
- nitrati in cazul pacientilor cu angina reziduala;

Urmarirea pacientilor pe termen lung reprezinta o provocare, insa se fac progrese in acest sens prin:
- controale periodice la 1luna, 3luni, 6luni, respectiv 1an;
- organizarea campaniilor de constientizare a starii de sanatate;
- ameliorarea condiitilor socio-economice si facilitarea accesului la servicii medicale.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chest-pain/symptoms-causes/syc-20370838
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/heart-attack