Ce trebuie sa stiti despre tipurile de atac de cord?

Bolile cardiovasculare reprezinta un risc serios pentru sanatate si pot pune viata in pericol, iar tendinta lor este in crestere in tarile aflate in curs de dezvoltare. Atunci candapare un blocaj la nivelul arterelor coronare, fluxul sanguin normal este perturbat, fapt ce poate provoca leziuni permanente la nivelul inimii.

Exista trei tipuri de sindroame coronariene care pot duce la aparitia unui atac de cord. Acestea sunt:
- Infarctul miocardic acut cu supradenivelarea segmentului ST;
- Infarctul miocardic acut fara supradenivelarea segmentului ST;
- Spasmul coronarian.

Infarctul miocardic isi face aparitia atunci cand un blocaj se dezvolta in arterele coronare. Arterele coronare asigura sangele oxigenat la nivelul inimii, permitandu-i sa functioneze in mod normal.

Blocajele apar atunci cand grasimea, colesterolul si alte substante formeaza depozite(placi de aterom) in vasele de sange. Aceste depozite se pot deteriora in timp si pot elibera trombocite.

Trombocitele pot cauza coagularea sangelui. Acestea se pot colecta in jurul unei placi, blocand fluxul de sange la un moment dat. Prin limitarea circulatiei sangelui, aceste blocaje pot deteriora muschiul inimii.

Severitatea pagubelor depinde de marimea blocajului. Cand sangele nu ajunge la un segment semnificativ al inimii, daunele vor fi mult mai mari si extinse, insa in cazul blocajelor minore, se dezvolta circulatie colaterala ce asigura pana la un punct buna functionare a cordului.

Un stop cardiac este deseori etichetat eronat ca un atac de cord. Diferenta esentiala este ca un stop cardiac apare atunci cand inima se opreste brusc din activitate.

Atacul de cord rezulta din unul dintre urmatoarele tipuri de boli coronariene:

Infarctul miocardic acut cu supradenivelarea segmentului ST

Acest tip este foarte sever si necesita atentie imediata. Atacurile de felul acesta apar atunci cand artera coronara este complet blocata, impiedicand sangele sa ajunga la o arie mai larga a inimii.

Aceasta provoaca leziuni progresive ale muschiului inimii, ceea ce poate in cele din urma sa o opreasca din functionare.

Infarctul miocardic acut fara supradenivelarea segmentului ST

Atacurile de cord care apar din cauza infarctului miocardic acut fara elevatia segmentului ST sunt mai putin periculoase decat cele de tipul infarctului miocardic acut cu elevatia segmentului ST dar, cu toate acestea, pot cauza daune permanente.

Ele apar atunci cand artera coronariana este partial blocata, iar circulatia sangelui este sever restrictionata.

Spasmul coronarian

Spasmele arterei coronariene sunt cunoscute si sub denumirea de atacuri de cord silentioase sau angina instabila. Acestea apar cand arterele sunt legate de contractia inimii, impiedicand sau restrictionand fluxul de sange catre inima.

Simptomele nu cauzeaza leziuni permanente si sunt mai putin severe decat cele ale altor tipuri de boli coronariene. Se poate intampla uneori sa se identifice gresit un spasm al arterei coronare cu o alta conditie minora, precum indigestia.

Terapia cu oxigen este adesea administrata imediat dupa aparitia unui atac de cord. Indiferent de cauza, toate atacurile de cord necesita asistenta medicala de urgenta. Tratamentul utilizat va depinde de tipul bolii coronariene.

In cele mai multe cazuri, medicii specialisti vor administra un tratament imediat inainte de a determina tipul sau severitatea atacului cardiac. Acest tratament poate implica:

- aspirina pentru reducerea in continuare a agregarii elementelor sangvine;
- terapie cu oxigen;
- nitroglicerina pentru a sustine fluxul sanguin.

Odata ce medicul a determinat tipul de atac de cord, este nevoie de tratament suplimentar pentru stimularea circulatiei sanguine. Atunci cand boala arteriala coronariana este mai putin severa, se pot folosi urmatoarele tipuri de medicamente:

- medicamentele trombolitice, care ajuta la dizolvarea cheagurilor de sange care cauzeaza blocaje;
- diluanti ai sangelui, cunoscuti si sub numele de anticoagulante, care impiedica coagularea ulterioara;
- medicamente pentru tensiunea arteriala, cum sunt inhibitorii ECA, care ajuta la mentinerea fluxului sanguin sanatos si la reducerea presiunii;
- statine, care pot reduce colesterolul de lipoproteine cu densitate scazuta;
- beta-blocante, care pot reduce durerea toracica.

De asemenea, medicii pot efectua o interventie coronariana percutanata. Aceasta implica introducerea unui tub subtire sau cateter in artera coronara ingustata sau blocata. Capatul tubului fiind umflat creeaza mai mult spatiu in artera, astfel incat sa ajunga mai mult sange in inima.

In unele cazuri, un stent va fi introdus si in timpul procedurii. Acest mic dispozitiv metalic este proiectat pentru a preveni viitoare blocaje.

In cazuri severe poate fi necesara operatia. Cel mai frecvent tip este un bypass arterial coronarian, care implica mutarea unui vas de sange din alta parte a corpului in artera blocata. Vasul adaugat va permite sangelui sa curga in jurul blocajului si sa ajunga la inima.

Recuperarea

Recuperarea poate varia semnificativ, in functie de tipul de atac de cord, severitatea acestuia si modul in care a fost tratat.
De obicei, se revine la activitatile normale de dinaintea aparitiei atacului cardiac in decurs de o saptamana, insa, atunci cand boala arterei coronare a fost mai severa, pot dura luni de zile pentru recuperare.

In urma oricarui tip de atac de cord, medicul va recomanda adesea reabilitarea cardiaca, care poate invata o persoana sa mentina un stil de viata sanatos si sa reduca la minimum riscul unui alt atac. Se sugereaza modificari ale nivelului activitatii fizice si ale dietei.

Unele persoane pot fi mai vulnerabile la atacurile de inima. Cei mai des intalniti factori de risc sunt:
- tensiunea arteriala crescuta;
- obezitatea sau supraponderabilitatea;
- o dieta saraca, in special una bogata in grasimi saturate;
- activitate fizica redusa;
- fumatul;
- varsta inaintata;
- diabet;
- un istoric al bolilor de inima in familie.

Printre modalitatile prin care putem sa reducem riscurile de a suferi de un atac de cord se intalnesc:

- exercitii fizice, minim 30minute de mers pe jos zlnic;
- reducerea stresului;
- renuntarea la fumat;
- consumul unor alimente bogate in substante nutritive si antioxidanti;
- mentinerea unei greutati echilibrate si sanatoase.

Atacurile de inima nu pot fi intotdeauna prevenite deoarece un factor important este genetica. Cu toate acestea, cu cateva schimbari simple ale stilului de viata putem face pasi importanti in reducerea riscului.