Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Ce sunt si cum se manifesta tulburarile de ritm cardiac la adulti versus copii

Actualizat la data de: 18 Mai 2023
Consultant medical:

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Clinica: Cabinet Cardiologie Rocordis

Ce sunt tulburarile cardiace

Sus
Ce sunt si cum se manifesta tulburarile de ritm cardiac la adulti versus copii

Tulburarile ritmului cardiac (aritmiile) sunt consecinta anomaliilor electrice de la nivelul cordului ca urmare a afectarii nodului sinusal. Tratamentul aritmiilor cordului poate include terapie medicamentoasa, proceduri interventionale transcateter, implantarea unor dispozitive specifice sau interventii chirurgicale. Scopul interventiilor terapeutice este de a controla sau elimina bataile cordului rapide, lente sau neregulate. Cu toate acestea, adoptarea unui stil de viata sanatos, poate ajuta la preventia afectiunilor cardiace ce pot duce la declansarea diferitor tulburari de ritm ale cordului.

Cuprins articol

  1. Ce sunt tulburarile cardiace
  2. Clasificare
  3. Tahiaritmiile
  4. Bradiaritmiile
  5. Citeste pe aceeasi tema

Clasificare

Sus

Clasic, tulburarile de ritm cardiac se clasifica in functie de frecventa cardiaca, astfel:

- tahicardia, caracterizata printr-o frecventa cardiaca mai mare de 100 batai/minut;

- bradicardia, caracterizata printr-o frecventa cardiaca mai mica de 60 batai/minut;

In functie de mecanismul declansator, tahiaritmiile, se pot datora unui mecanism de reintrare, postdepolarizare, automatism anormal sau multe altele).

Dupa localizare, tahiaritmiile se pot clasifica in atriale, jonctionale (localizate la nivelul nodului atrioventricular) sau ventriculare.

Tahiaritmiile

Sus

Tulburarile de ritm caracterizate printr-o frecventa cardiaca mai mare de 100 batai/minut, sunt:

- fibrilatia atriala, care reprezinta o aritmie neregulata, de obicei cu ritm rapid (frecventa atriala este de 400-600bpm), pacientii prezentand simptomatologie nespecifica, insa deseori percep palpitatii, oboseala, ameteli sau afectarea somnului.

Afectiunea poate sa fie temporara (fibrilatie atriala paroxistica), persistenta de lunga durata sau permanenta si obligatoriu necesita tratament anticoagulant, intrucat se asociaza cu o rata crescuta a complicatiilor, secundare formarii cheagurilor la nivelul atriului stang de unde pleaca in circulatia sistemica.
Cea mai frecventa localizare a embolizarii este la nivel cerebral si se manifesta sub forma AVC-urilor sau AIT-urilor.

- flutter-ul atrial care este o aritmie similara fibrilatiei atriale, insa regulata (frecventa atriala este de 150-300bpm), se asociaza de asemenea cu risc mare de afectare cerebrala si necesita terapie anticoagulanta.

- tahicardia supraventriculara cu origine a focarului deasupra ventriculilor si se caracterizeaza prin palpitatii cu debut si oprire spontana.

- fibrilatia ventriculara este o aritmie severa, cu potential fatal daca nu se intervine prompt, cauzata de contractia ventriculara ineficienta, ceea ce duce la pierderea functiei de pompa a inimii. De obicei, fibrilatia ventriculara apare la persoanele cu afectare structurala si functionala a cordului preexistenta sau in context traumatic.
Tratamentul de urgenta presupune inceperea imediata a manevrelor de resuscitare, iar odata cu sosirea echipajului medical se poate efectua defibrilarea.

- tahicardia ventriculara este o aritmie caracterizata printr-o frecventa ventriculara crescuta (mai mare de 100 batai/minut), situatie care afecteaza functia diastolica a cordului (umplerea ventriculului stang cu sange), aceasta determinand la randul ei pomparea unei cantitati insuficiente de sange in intreg organismul.
Persoanele cu un cord structural normal pot sa tolereze foarte bine tahicardia ventriculara nesustinuta, iar in cazul acutizarii se poate interveni cu manevre vagale, tratament medicamentos ori soc electric extern in caz de instabilitate hemodinamica.

Pe langa aceste tuburari, exista si un grup de afectiuni cu transmitere genetica si potential aritmic fatal, printre care se numara:

- sindromul de QT lung, caracterizat prin prelungirea intervalului QT pe traseul EKG, avand un risc mare de sincopa si moarte subita cardiaca prin fibrilatie ventriculara;
- sindromul de QT scurt ce predispune pacientii la fibrilatie atriala/ ventriculara sau moarte subita cardiaca;
- tahicardia ventriculara polimorfa catecolaminergica asociata cu risc crescut de sincopa, tahicardie ventriculara si moarte subita cardiaca;

Bradiaritmiile

Sus

Desi in mod obisnuit, frecventa cardiaca sub 60batai/minut este definita ca bradicardie, valoarea acesteia trebuie judecata contextual( in repaus, in timpul somnului, la sportivi-fiind considerata o valoare normala).
Din punct de vedere anatomic, bradiaritmiile pot fi localizate la nivelul nodului sinusal, atrioventricular sau intraventricular.

Principalele teste de provocare folosite pentru identificarea bradiaritmiilor sunt compresia sinusului carotidian, studiul electrofiziologic, testul de efort sau tilt-test( testul mesei inclinate).

Pentru bradiaritmiile cu localizare la nivelul nodului sinusal si atrioventricular, tratamentul este adaptat in functie de prezenta simptomelor si rezultatele investigatiilor suplimentare, indicatia de cardiostimulare permanenta fiind ghidata de criteriile de eligibilitate.

De asemenea, in cazul tulburarilor de conducere intraventriculara(blocurile de ramura), pe langa cardiostimularea permanenta, se poate opta si pentru terapia de resincronizare cardiaca daca se intrunesc criteriile de eligibilitate.

EXTRASISTOLELE

Aritmia extrasistolica se caracterizeaza prin batai premature ale cordului si pot fi atriale sau ventriculare. Deseori, acestea sunt percepute ca palpitatii, pot fi izolate, grupate in dublete/triplete sau cu tendinta la sistematizare si pot fi precipitate de stres, activitate fizica intensa, cofeina ori nicotina.

SIMPTOME

Deseori, este posibil ca aritmiile cardiace sa nu determine semne sau simptome, diagnosticul acestora fiind pus pe identificarea batailor neregulate de catre medic in cazul examinarii clinice.

In general, semnele si simptomele aritmiilor cardiace pot include palpitatii, tahicardie, bradicardie, dispnee(dificultati ale respiratiei), fatigabilitate( oboseala), dureri in piept. Sincopa de cauza aritmica este rara, are un debut brusc si de obicei este precedata de palpitatii. Cea mai de de temut manifestare a unei aritmii cardiace este moartea subita cardiaca, cel mai frecvent in contextul unei tahicardii sau fibrilatii ventriculare.

In cazul bradiaritmiilor, principalele simptome sunt:

- la nivel neurologic, caracterizate prin ameteli, pierderea echilibrului, sincopa, deficit de atentie/memorie etc;
-la nivel cardiac, caracterizate prin palpitatii, dureri toracice, scaderea tolerantei la efort, lipsa de aer etc;

TRATAMENT

Consultul medical de specialitate se impune atunci cand pacientul simte ca inima bate prea repede, prea incet sau are impresia ca se `opreste`; de asemenea aparitia dificultatilor respiratorii, a ametelilor, a lesinului, a durerilor sau disconfortului de la nivelul pieptului ar trebui sa indrume pacientul catre medic.

Pe langa examinarea clinica, de mare folos in stabilirea diagnosticului si a planului teraputic sunt electrocardiograma,monitorizarea Holter EKG/24h dar si studiul electrofiziologic.

Din punct de vedere al tratamentului aritmic, in functie de context, acesta poate sa fie atat medicamentos, cat si interventional( prin ablatia focarului responsabil sau implantul unor dispozitive cardiace precum stimulatoarele sau cardiodefibrilatoarele, menite sa intervina atunci cand ritmul cardiac o impune).

BIBLIOGRAFIE
1.https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-arrhythmia/symptoms-causes/syc-20350668
2.Katritsis DG, Boriani G, Cosio FG, et al.European Heart Rhytm Association Consensus Document on the Management of Supraventricular Arrhythmias: Endorsed by Heart Rhythm Society (HRS), Asia-Pacific Heart Rhythm Society (APHRS), and Sociedad Latinoamericana de Estimulación Cardiaca y Electrofisiologia (SOLAECE). Arrhythm Electrophysiol Rev 2016;5(3):210-24.
3.Brignole M., Auricchio A., Baron-Esquivias G. et al. 2013 ESC Guidelines on cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy: the Task Force on cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy (ESC). Developed in collaboration with the European Heart Rhythm Association (EHRA). Eur Heart J 2013; 34(29):2281-2329.


Medici specialisti Cardiologie