Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Ce este aritmia ventriculara si cum afecteaza inima

Actualizat la data de: 12 Octombrie 2023
Consultant medical:

Dr. Bianca-Maia Sablici
Medic Rezident Medicina Fizica si de Reabilitare

Clinica: Spitalul Clinic Municipal de Urgenta Timisoara

Ce este aritmia ventriculara

Sus
Ce este aritmia ventriculara si cum afecteaza inima

Aritmia ventriculara reprezinta o tulburare de ritm cardiac in care bataile inimii devin neregulate sau accelerate.

Impulsurile electrice care coordoneaza bataile inimii nu mai functioneaza corespunzator. In cazul aritmiei ventriculare, exista o dereglare in conducerea impulsului electric care face inima sa se contracte la nivelul ventriculului.

Existenta unei artimii ventriculare poate fi foarte periculoasa si trebuie tratata ca o urgenta medicala.

Cuprins articol

  1. Ce este aritmia ventriculara
  2. Cum functioneaza inima
  3. Tipologie aritmii ventriculare
  4. Diagnostic
  5. Preventie
  6. Citeste pe aceeasi tema

Cum functioneaza inima

Sus

Inima este un muschi cavitar si este formata in partea de sus de doua structuri contractile numite atrii, iar cele doua structuri contractile inferioare poarta numele de ventricule. Prin contractia atriilor si a ventriculelor, sangele este pompat ritmic. Rolul ventricului drept este de a pompa sange oxigenat.

Sistemul de conducere a inimii asigura coordonarea activitatii miocardice si cuprinde nodul sinusal, nodul atrioventricular, fascicul His cu ramurile sale, reteaua Purkinje si caile de conducere intraatriala.

Nodul atrioventricular conecteaza din punct de vedere electric cele doua atrii cu ventriculele.

Fasciculul His este o continuare a nodului atrioventricular spre ventricule si reprezinta structura de comunicare intre atrii si ventricule.

Fasciolul His are o ramura care se bifurca si care va ajunge pana la nivelul varfurilor ventriculelor, care se vor rasfira si se vor ramifica in peretii ventriculelor, terminandu-se in reteaua lui Purkinje. Prin fascicolul His si ramurile sale, excitarea este condusa pana la reteaua Purkinje si la masa musculara a ventriculelor.

Tipologie aritmii ventriculare

Sus

Printre cele mai cunoscute tipuri de aritmii ventriculare se regasesc urmatoarele: tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara.

Tahicardia ventriculara

Tahicardia ventriculara se caracterizeaza printr-o activitate ventriculara rapida si regulata, cu o frecventa a batailor inimii cu valori de peste 100 batai pe minut. Episoadele de tahicardie incep si se sfarsesc brusc. De obicei, tahicardia ventriculara este considerata o tulburare de ritm severa.

Manifestarile si evolutia tahicardiei ventriculare variaza de la un caz la altul. Uneori, ea poate fi asimptomatica, iar alteori poate fi foarte grava. Se considera ca aceste diferente sunt date de locul unde se afla focarul ectopic care declanseaza tulburarea de ritm.

Mecanismul incriminat in producerea tahicardiei ventriculare il reprezinta prezenta unui focar ectopic in reteaua His-Purkinje.

Simptomele sunt legate de frecventa batailor inimii, adica de frecventa tahicardiei si durata acesteia, dar si de patologica cardiaca asociata. Deci, simptomele resimtite de pacient sunt provocate de ritmul foarte rapid al batailor inimii.

Pacientul acuza palpitatii cu inceput si sfarsit brusc care pot dura de la cateva minute sau ore, pana la o saptamana. Se mai poate asocia o stare de neliniste, de lesin, ameteala, dispnee si chiar sincopa. Sfarsitul episodului de tahicardie poate fi insotit de transpiratii, varsaturi, etc.

In tahicardia ventriculara vom avea o scadere a debitului cardiac. Debitul cardiac este influentat de ritmul inimii si de functia atriala si ventriculara. Astfel, accelerarea ritmului cardiac va duce la o scurtare a diastolei, ceea ce va face ca umplerea ventriculara sa fie scazuta.

Tratamentul are ca obiectiv oprirea tahicardiei. In cazul pacientilor care nu au simptome si nu au o alta boala cardiaca asociata, nu se recurge la tratament. Pacientii simptomatici si cu patologie cardiaca asociata, in schimb beneficiaza de terapie antiartimica.

Superior medicatiei pentru controlul aritmiei, se considera defibrilatorul implantabil. Acesta creste sansa de supravietuire si consta in implantarea subcutanata a dispozitivului care monitorizeaza permanent activitatea cardiaca si care va trimite impulsuri electrice in momentul aparitiei tahicardiei, ducand la restabilirea ritmului cardiac normal.

O alta metoda de terapie cu rezultate bune o reprezinta ablatia endocardica cu curenti de radiofrecventa. Metoda are ca obiectiv distrugerea focarelor ectopice.

Fibrilatia ventriculara

Fibrilatia ventriculara se caracterizeaza prin prezenta unui ritm haotic, rapid si neregulat, rezultatul fiind incapacitatea ventriculelor de a se contracta eficient. Fibrilatia atriala este o cauza frecventa a mortii subite.

In cazul fibrilatiei ventriculare, mecanismul de producere il reprezinta prezenta a unuia sau a mai multor focare ectopice care descarca stimuli cu frecventa rapida si neregulata.

In timpul fibrilatiei ventriculare, inima nu se contracta eficient, iar debitul cardiac se reduce complet.
Simptomele sunt grave. Ineficienta contractiei ventriculare este urmata de ameteli, slabiciune, pierderea cunostintei si oprirea respiratiei cu instalarea decesului in absenta resuscitarii cardio-pulmonare.

Tratamentul consta in restabilirea circulatiei cat mai rapid deoarece dupa cateva minute de la instalarea fibrilatiei ventriculare pot aparea leziuni ireversibile si definitive la nivelul sistemului nervos central.

Singurul tratament eficient pentru fibrilatia ventriculara il reprezinta defibrilarea electrica.

Diagnostic

Sus

Diagnosticul se bazeaza pe datele examenului fizic si pe cel al electrocardiogramei (EKG).

Electrocardiograma (EKG), adica investigatia care arata manifestarile electrice ale activitatii cardiace, consta din unde si intervale. Aceste unde si intervale de pe EKG dau indicatii despre cum s-a produs si cum se propaga excitatia in diferite segmente ale miocardului.

Monitorizarea dinamica de tip Holter EKG pentru o perioada de 24 de ore este metoda preferata in diagnosticul tulburarilor de ritm sporadice. Pacientul poarta un aparat mic care inregistreaza activitatea electrica a inimii timp de 24 de ore in timp ce isi desfasoara activitatile zilnice. Prin purtarea unui Holter EKG pot fi depistate aritmiile sporadice.

Alte investigatii utile sunt: ecocardiografia, coronarografia, rezonanta magnetica, tomografia computerizata, testul de efort, radiografia toracica si analizele de laborator.

In cazul fibrilatiei ventriculare, electrocardiograma va fi modificata, dar datorita instalarii bruste a simptomatologiei si a severitatii acestora, de multe ori nu mai este necesara efectuarea unui EKG.

De asemenea, ceasurile inteligente (smartwatch) sunt in ziua de astazi un instrument de mare ajutor in monitorizarea sanatatii inimii. Majoritatea acestor ceasuri inteligente sunt prevazute, mai nou, cu functie de EKG. Astfel, acest dispozitiv permite inregistrarea ritmului cardiac si depistarea unei posibile tulburari de ritm atunci cand pacientul simte ca se instaleaza simptomele.

Preventie

Sus

Masurile de preventie in tulburarile de ritm cardiac sunt limitate. De obicei, aritmiile sunt impredictibile. Totusi exista masuri generale care trebuie respectate pentru o buna functionare a inimii.

Acestea includ:
- renuntarea la fumat si vapat
- dieta echilibrata, bogata in vitamine si antioxidanti
- stil de viata activ
- controlul ponderal cu reducerea greutatii corporale excesive
- limitarea consumului de alcool
- consult cardiologic periodic

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21854-ventricular-arrhythmia


Medici specialisti Cardiologie