Cauzele durerii de inima

Durerea in piept sau durerea retrosternala poate reprezenta un semn al atacului de cord sau al altei afectiuni cardiace, dar poate fi, de asemenea, un simptom al altor probleme legate de respiratie, digestie, sistem osos sau muscular.

Durerea toracica trebuie luata intotdeauna in serios, chiar daca este usoara, deoarece poate indica o afectiune care pune viata in pericol.

In timp ce durerea este cel mai frecvent simptom al unei probleme cardiace, unii oameni simt si alte simptome, asociate sau nu cu dureri precordiale. Aceste simptome includ:

• Senzatie de presiune retrosternala;
• Oboseala;
• Vertij;
• Dispnee;
• Palpitatii sau aritmie;
• Durere abdominala;
• Senzatie de „gheara” la nivelul inimii;
• Dureri la nivelul spatelui, gatului, maxilarului sau membrelor superioare;
• Durere in timpul efortului.

1. Angina pectorala

Durerile in piept sunt, adesea, asociate cu angina pectorala si sunt descrise ca senzatii de presiune sau de strangere la nivelul inimii.

Angina se refera la un tip de durere retrosternala care apare atunci cand fluxul de sange care iriga muschiul inimii este scazut.

Caracteristicile durerii anginoase sunt:
- Senzatie de „gheara”, de presiune retrosternala sau arsura/greutate;
- Durata sub 20minute in cazul anginei stabile, respectiv peste 20minute in cazul anginei instabile/infarctului miocardic;
- Localizarea retrosternala sau cu iradiere la nivelul gatului, mandibulei, in epigastru;

-Este declansata de efort fizic, stres, emotii, fumat;

-Cedeaza la repaus sau administrarea de nitroglicerina sublingual;

Angina pectorala poate fi confundata cu un atac de cord. Spre deosebire de atacul de cord, angina pectorala nu provoaca leziuni permanente la niveulul tesutului cardiac.

Exista doua tipuri principale de angina pectorala: stabila si instabila. Angina pectorala stabila este previzibila si apare de cele mai multe ori in timpul activitatii fizice, cand inima are o sarcina de pompare mai crescuta. Acest tip de angina dispare in timpul odihnei.

Angina pectorala instabila poate sa apara oricand, chiar si in repaus. Angina pectorala instabila este o afectiune mai grava, deoarece indica cu tarie existenta unui risc crescut de atac de cord.

Medicul trebuie informat daca apar oricare dintre simptomele anginei, deoarece aceasta afectiune poate reprezenta o urgenta medicala.

2. Atacul de cord

Durerile retrosternale asociate unui atac de cord sunt descrise ca fiind dureri ascutite, cu senzatie de injunghiere si presiune asupra pieptului.

Atacul de cord apare atunci cand exista un blocaj in una sau mai multe dintre arterele care alimenteaza muschiul cardiac cu sange.

Orice muschi din corp, daca este privat de sange, implicit de oxigen, poate provoca dureri considerabile. Simptomele durerii in piept asociate cu atacul de cord pot include:
- Dispnee, pana la apnee;
- Ameteli;
- Transpiratii reci;
- Greata;
- Frecventa cardiaca crescuta sau neregulata;
- Slabiciune brusca si severa;
- Amorteala in brat sau mana.

Atacul de cord reprezinta o urgenta medicala, iar tratamentul trebuie instituit foarte rapid pentru evitarea leziunilor permanente, provocate de acest eveniment cardiac.

Un atac de cord poate necesita o operatie de bypass coronarian sau stent cardiac, atunci cand una sau mai multe dintre arterele coronare sunt blocate.

3. Miocardita

In unele cazuri, durerea cardiaca este provocata de inflamatia muschiului cardiac, cel mai frecvent cauzata de o infectie virala. Acesta afectiune poarta numele de miocardita. Aproximativ 2,2 milioane de cazuri de miocardita sunt raportate in fiecare an la nivel global.

Pe langa infectiile virale, expunerea la bacterii, paraziti, toxine sau reactiile autoimune pot declasa aparitia miocarditei.

Pacientul diagnosticat cu miocardita poate fi asimptomatic dar cu modificari pe traseul ekg sau simptome specifice insuficientei cardiace/ anginei pectorale.

Simptomele miocarditei includ:
- Durere toracica usoara;
- Senzatie de presiune in piept;
- Dificultati de respiratie (cel mai frecvent simptom);
- Edem al membrelor inferioare;
- Palpitatii.

Daca simptomele sunt usoare este indicata consultarea unui medic cat mai curand, in schimb, daca simptomele sunt severe, trebuie solicitata asistenta medicala de urgenta.

4. Pericardita

Pericardita reprezinta inflamatia pericardului. Pericardul reprezinta sacul ce inveleste inima si ii ofera protectie. Pericardita poate fi cauzata de infectii (virale sau bacteriene), inflamatii, neoplazii, radiatii.

Chirurgia cardiaca poate duce, de asemenea, la pericardita. 

Pericardita provoaca dureri precordiale ce seamana cu cele din infarctul miocardic. Durerea poate fi ascutita sau sa creeze un disconfort. De obicei, durerea porneste din centrul sau stanga pieptului si poate sa radieze in spate, se accentueaza in inspir/tuse si se amelioreaza in pozitia aplecat inainte. Alte simptome includ:

- Fatigabilitate;
- Dureri musculare;
- Febra usoara.

Simptomele dispar adesea dupa odihna si tratament, in aproximativ 7-14 zile.

5. Anevrismul de aorta

Aorta este cea mai mare artera din organismul uman si este responsabila pentru transportul sangelui incarcat cu oxigen catre cea mai mare parte a corpului.

Anevrismul de aorta reprezinta o dilatare anormala a unei portiuni din aceasta artera(> 50% din valoarea normala raportata la suprafata corporala). Anevrismul de aorta este de multe ori asimptomatic si este descoperit intamplator.

Totusi, pentru cazurile simptomatice, tabloul clinic include:
- Sensibilitate in zona dilatarii;
- Durere;
- Tuse, raguseala;
- Dispnee.

Anevrismul de aorta poate duce la complicatii fatale, din acest motiv trebuie consultat medicul in cazul aparitiei simptomelor ce pot sugera aceasta afectiune.

6. Disectia sau ruptura de aorta

Anevrismul de aorta poate duce, deseori, la disectia de aorta. Disectia de aorta este reprezentata de o ruptura in straturile peretelui aortic, permitand scurgerea sangelui si aparitia unui lumen fals.

Simptomele disectiei de aorta includ:
- Durere severa brusca, ascutita si constanta la nivelul pieptului si in partea superioara a spatelui;
- Durere in membrele superioare, gat sau maxilar;
- Dispnee.

Aceste simptome trebuie tratate ca o urgenta medicala si trebuie ceruta asistenta imediata. Daca nu se intervine la timp, disectia de aorta poate fi fatala.

7. Cardiomiopatia

Cardiomiopatia se refera la afectarea structurala si functionala a muschiului cardiac. Acestea pot determina ingrosarea sau subtierea muschiului inimii.

De asemenea, cardiomiopatia se poate referi si la alte complicatii ce duc la afectarea capacitatii de pompare a inimii.

Cardiomiopatia poate sa apara ca o consecinta a altei afectiuni sau poate fi mostenita. Durerea din cardiomiopatie poate sa apara, deseori, dupa mese sau dupa exercitiile fizice.

Tabloul clinic include:
- Durere retrosternala moderata sau intensa;
- Dispnee, mai ales dupa activitate fizica;
- Edem al membrelor inferioare;
- Palpitatii si aritmii.

Daca dispneea sau durerea devin severe, serviciile de urgenta medicala trebuie apelate imediat.

8. Boli valvulare

Inima are 4 valve ce controleaza fluxul sanguin din inima. Pe masura ce se inainteaza in varsta, riscul de valvulopatii creste semnificativ. Simptomele bolilor valvulare includ:

- Durere in piept cu caracter de „gheara”;
- Senzatie de presiune retrosternala, mai ales dupa activitate fizica;
- Oboseala;
- Dispnee.
- Murmur cardiac.

Alte cauze ale durerii retrosternale:
- Durerile retrosternale pot fi cauzate si de alte afectiuni, ce nu tin de problemele cardiace.

Cauzele respiratorii includ:
- Embolism pulmonar;
- Atelectazie pulmonara;
- Pneumonie;
- Astm bronsic;
- BPOC (Bronhopneumopatia cronica obstructiva);
- Pleurezie;
- Cancer pulmonar;
- Hipertensiune pulmonara.

Cauzele digestive sunt reprezentate de:
- Boala de reflux gastroesofagian;
- Esofagita;
- Perforatie esofagiana;
- Tulburari de motilitate esofagiana;
- Disfagie;
- Calculi biliari;
- Pancreatita;
- Hernie hiatala.

Cauzele legate de sanatatea mintala sunt reprezentate de:
- Atacuri de panica;
- Tulburari de anxietate.

Alte cauze:
- Intinderi musculare;
- Fibromialgia;
- Traumatisme costale;
- Costocondrita.

Pentru diagnosticarea afectiunii ce produce durerea precordiala, medicul poate cere una sau mai multe dintre urmatoarele explorari:
- Electrocardiograma;
- Ecocardiograma;
- Radiografie toracica;
- Teste de sange;
- Examen IRM (imagistica prin rezonanta magnetica);
- Teste de stres la efort;
- Angiograma.

Durerea retrosternala poate fi tratata cu medicamente, proceduri neinvazive, chirurgie sau o combinatie a acestor metode. Tratamentul depinde de cauza si severitatea durerii.

Tratamentul pentru afectiunile cardiace include:

• Medicamente, de exemplu nitroglicerina, cu rol in deschiderea arterelor partial inchise. Pot fi folosite si medicamente anticoagulante;

• Angioplastie coronariana cu implant de stent. Acesta tehnica este utilizata pentru deschiderea arterelor blocate sau ingustate;

• Reparare chirurgicala a arterelor, prin operatie de bypass coronarian.