Cardiomiopatiile: tipuri, simptome, cauze, tratament

Cardiomiopatia este o afectiune care afecteaza muschiul inimii atat din punct de vedere structural, cat si functional. Astfel, cardiomiopatia va face ca inimii sa ii fie dificil sa pompeze sange in tot corpul. Conform specialistilor, aceasta afectiune apare la aproximativ 1 din 500 de persoane, dar este frecvent nediagnosticata. In plus, cardiomiopatia poate fi prezenta inca de la nastere sau se poate dezvolta odata cu trecerea timpului.

Exista mai multe tipuri de cardiomiopatie, fiecare avand propriile caracteristici importante. Aceste tipuri sunt reprezentate de:

Cardiomiopatia dilatativa este cea mai frecventa forma a bolii, aparand de obicei mai frecvent la barbati decat la femei, cu o prevalenta de 1:2500 persoane. Boala presupune afectarea preponderent a ventriculul stang sau a ambilor ventriculi, insotita de afectarea functiei de pompa a inimii. Pe langa aceste lucruri, cardiomiopatia dilatativa poate afecta si structura si functia atriilor.

Cauzele cele mai des incriminate in aparitia cardiomiopatiei dilatative le reprezinta factorul genetic, infectiile, reactiile autoimune, agenti toxici etc

Aceasta varianta a cardiomiopatiei este considerata a fi o afectiune genetica in care apare o crestere anormala a fibrelor musculare cardiace, ceea ce va duce la ingrosarea sau hipertrofia lor. Cardiomiopatia hipertrofica  determina ingrosarea ventriculului stang, fapt ce duce la afectarea structurala si functionala a cordului. De asemenea, poate creste riscul tulburarilor electrice, numite aritmii.

Potrivit specialistilor din domeniul medical, cardiomiopatia hipertrofica este cea mai comuna forma de cardiomiopatie la copii, iar la aproximativ o treime acestia diagnosticul este pus inainte de implinirea varstei de un an.

Cardiomiopatia restrictiva apare atunci cand peretii ventriculari isi pierd elasticitatea si se rigidizeaza, fapt ce duce la umplere ventriculara deficitara, in absenta afectarii functiei sistolice sau cresterea grosimii miocardului. In cele din urma, poate sa se ajunga chiar si la insuficienta cardiaca. Tulburarea este mai frecventa la adultii in varsta si poate rezulta din diverse afectiuni infiltrative, precum amiloidoza.

Cardiomiopatia aritmogena este o afectiune genetica rara in care tesutul normal al ventriculilor este inlocuit de tesut fibrozat si gras. Cel mai afectat este de obicei ventriculul stang, iar acest lucru poate produce tulburari de ritm sau de conducere la acest nivel, dar procesul se poate regasi si la nivelul ventriculului stang. Astfel, cardiomiopatia de acest tip poate creste si riscul de moarte subita, in special la tineri si sportivi.

In unele cazuri de cardiomiopatie, de obicei usoare, nu exista simptome. Cu toate acestea, pe masura ce afectiunea progreseaza, pacientii pot prezenta anumite simptome cu diverse grade de severitate. Printre cele mai frecvente simptome se regasesc oboseala, dispneea, edemul membrelor inferioare, palpitatiile cardiace, vertijul si lesinul. Astfel, persoanele care resimt aceste manifestari ar trebui sa discute cu medicul cat mai curand.

Cauzele cardiomiopatiilor nu sunt intotdeauna clare, dar exista unii factori de risc cunoscuti. De exemplu, afectiunile care duc la inflamarea sau deteriorarea inimii pot creste riscul de cardiomiopatie al unei persoane. Insuficienta cardiaca, situatie care poate sa apara ca urmare a unui atac de cord sau a altor afectiuni, poate provoca, de asemenea, cardiomiopatie. In plus, unele femei pot avea un risc mai mare de cardiomiopatie dupa sarcina.

Istoricul familial de boli de inima, moarte subita din cauze cardiace sau chiar de cardiomiopatie ar putea creste riscul unei persoane. Chiar si bolile coronariene si hipertensiunea arteriala ar putea fi situatii incriminate in cazurile de cardiomiopatie.

Amiloidoza, sarcoidoza, diabetul si infectiile virale ale inimii pot deteriora acest organ important, avand ca efect cardiomiopatia. Pe langa aceste lucruri, consumul cronic de alcool poate duce la afectarea inimii si cresterea probabilitatii unei persoane de a dezvolta boli cardiace.

Medicii vor efectua un examen fizic si diverse investigatii medicale pentru a confirma cardiomiopatia. Radiografia toracica poate fi utila, deoarece va determina daca inima s-a marit, fenomen numit cardiomegalie. Aceasta manifestare poate fi un semn al unor anumite afectiuni de sanatate, inclusiv cardiomiopatia. In plus, electrocardiograma (EKG) poate fi recomanda, deoarece masoara activitatea electrica a inimii, inclusiv frecventa cu care inima bate. Electrocardiograma poate arata daca ritmul cardiac este regulat sau nu.

In stabilirea diagnosticului este utilizata si ecocardiografia care  utilizeaza undele sonore pentru a crea imagini in miscare ale inimii. Pe langa acest lucru, ecocardiografia poate prezenta si forma si dimensiunea inimii.

Intentia tratamentului pentru cardiomiopatie este de a controla simptomele, de a incetini evolutia bolii si de a preveni moartea subita. Astfel, tipul de tratament va depinde de severitatea simptomelor si de forma cardiomiopatiei. De obicei, tratamentul va include o combinatie intre medicamente, schimbari ale stilului de viata, interventii chirurgicale si dispozitive speciale.

Modificarile stilului de viata pot ajuta la reducerea severitatii afectiunilor care pot duce la cardiomiopatie. Adoptarea unei alimentatii sanatoase este foarte importanta si se caracterizeaza prin limitarea aportului de grasimi trans, grasimi saturate, zahar adaugat si sare.

De asemenea, gestionarea stresului, renuntarea la fumat si cresterea activitatii fizice sunt elemente esentiale si benefice pentru persoanele ce sufera de cardiomiopatie. Totusi, discutia cu medicul reprezinta cea mai buna solutie atunci cand se doreste schimbarea unor elemente din viata.

Exista anumite dispozitive speciale ce pot fi implantate la nivelul corpului, astfel incat cardiomiopatia sa fie gestionata mult mai usor. Defibrilatoarele implantabile si dispozitivele de tip pacemaker sunt doar cateva exemple.

In primul caz, dispozitivul va oferi un soc electric inimii atunci cand detecteaza un ritm cardiac anormal, potential instabil. Astfel, impulsul electric va readuce ritmul cardiac la normal. De asemenea, pacemaker-ul este un dispozitiv ce va face ca inima sa bata in ritm normal in urma unor impulsuri electrice.

Cand simptomele sunt severe, interventiile chirurgicale pot fi optiuni valabile. Miomectomia septala este o astfel de interventie, caracterizandu-se prin indepartarea unei portiuni din testul in exces de la nivelul ventriculului stang. Indepartarea acestei zone ingrosate va imbunatati fluxul de sange de la nivelul inimii. Totusi, persoanele cu anumite forme de cardiomiopatie pot suferi de insuficienta cardiaca si pot necesita transplant de inima. Aceasta interventie este dificila si nu toate persoanele sunt eligibile.

Cardiomiopatia este o boala care implica slabirea muschiului cardiac. Exista diferite forme de cardiomiopatie, dar cea mai frecventa este cea dilatativa. Detectarea formei de boala este foarte importanta in oferirea unui tratament. Astfel, optiunile terapeutice pentru cardiomiopatie vor depinde de amploarea simptomelor, precum si de forma bolii.

In general, tratamentul destinat cardiomiopatiei se bazeaza pe schimbari ale stilului de viata, dar si pe medicamente. Totusi, cazurile mai severe de boala pot necesita implantarea unor dispozitive medicale speciale sau chiar interventii chirurgicale complexe, precum transplantul de cord.

Bibliografie:
https://www.cdc.gov/heartdisease/cardiomyopathy.htm
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/circresaha.117.309345
https://www.heart.org/en/health-topics/cardiomyopathy/what-is-cardiomyopathy-in-adults/dilated-cardiomyopathy-dcm
https://www.heart.org/en/health-topics/cardiomyopathy/what-is-cardiomyopathy-in-adults/restrictive-cardiomyopathy