Cand trebuie sa ne adresam cardiologului?

Bolile cardiovasculare ocupa primul loc la nivel mondial din punct de vedere al incidentei si, din acest motiv, este foarte important sa cunoastem ce simptome si semne prevestesc o patologie cardiovasculara si cand este cel mai potrivit moment sa ne adresam cardiologului.

Afectarea cardiovasculara poate imbraca o gama foarte mare de semne si simptome specifice si nespecifice, zgomotoase sau mai putin zgomotoase si, nu in ultimul rand, cu evolutie rapida sau pe termen lung.

Consultul cardiologic presupune parcurgerea unor etape care, la final, au rolul de a aduce cardiologului informatii cu privire la afectarea cardiaca care l-a determinat pe pacient sa solicite suport medical de specialitate, la posibilitati de tratament si, nu in ultimul rand, la creionarea unui plan de urmarire pe termen lung a pacientului care s-a prezentat pentru patologia cardiovasculara.

Pentru a intelege necesitatea testelor efectuate intr-un cabinet de cardiologie, trebuie mai intai sa ne familiarizam cu o serie de manifestari ale bolilor cardiovasculare.

Cordul reprezinta acel organ care asigura circulatia sangelui la nivelul intregului organism. In literatura de specialitate este definit ca o pompa aspiro-respingatoare, care are rolul de a furniza tesuturilor cantitatea de sange necesara pentru intretinerea tuturor proceselor metabolice.

La nivelul cordului se intalnesc doua tipuri de circulatie sangiva - circulatia mare sau sistemica si circulatia mica sau pulmonara. Prima, dupa cum ii spune si numele are rol in furnizarea sangelui bogat in oxigen la nivelul intregului organism.

Cea de-a doua, pulmonara, asigura circulatia sangelui la nivelul plamanilor. Sangele din circulatia mica este sarac in oxigen si, din acest motiv, este directionat catre plamani, unde are loc oxigenarea, imbogatirea cu oxigen a sangelui.

In cazul in care apare un dezechilibru la nivelul acestor doua circulatii, anumite semne si simptome isi vor face simtita prezenta.

Dintre cele mai intalnite semne si simptome care ar trebui sa reprezinte un semnal pentru a ne adresa cardiologului sunt: dispneea (respiratie dificila, sete de aer), astenia (oboseala), angina pectorala (durerea in piept), marirea in volum a membrelor inferioare (umflarea picioarelor), cefaleea, palpitatiile, sangerari nazale etc.

Trebuie subliniat faptul ca aceste semne si simptome pot fi prezente si in cadrul altor boli si din acest motiv este posibil sa fie nevoie de investigatii mai amanuntite.

Cele mai frecvente consulturi cardiologice sunt pentru hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea arteriala reprezinta o patologie cu foarte mari implicatii asupra starii de sanatate a individului si din acest motiv trebuie foarte serios investigata si tratata.

O alta boala frecventa din aria patologiilor cardio-vasculare este caracterizata de boala coronariana.

Arterele coronare reprezinta acele vase de sange care au rolul de a hrani miocardul (muschiul inimii).

In cazul in care la acest nivel se depun placi de aterom (colesterol) sau exista orice alt factor care obstrueaza curgerea normala a sangelui, va aparea o diminuare a cantitatii de sange care va duce la suferinta muschiului si la aparitia durerii.

Durerea in piept de cauza cardiovasculara are anumite caracteristici care o deosebesc de alte tipuri de dureri.

- durerea apare de cele mai multe ori in timpul efortului si cedeaza la intreruperea acestuia, dar poate sa apara si in repaus;

- se localizeaza de cele mai multe ori in spatele sternului si creeaza senzatia de apasare sau de o gheara care strange cordul;

- poate iradia la baza gatului, in mandibula, in umarul stang sau in bratul stang - pana la nivelul articulatiei mainii;

- dureaza de ordinul minutelor, daca nu este prezenta vreo complicatie majora (obstructie mare pe o artera coronara, infarct miocardic etc.);

- cedeaza la administrarea de nitroglicerina sub limba in cateva minute (de obicei pana in 5 minute);

- poate fi precedata de palpitatii sau palpitatiile pot aparea ulterior etc.

Niciuna din aceste manifestari nu trebuie neglijata, iar in cazul in care observam si o repetabilitate a simptomatologiei trebuie sa ne adresam cat mai repede unui medic cardiolog.

Cel mai important lucru de subliniat este acela ca, in cazul unui pacient diabetic, toate caracteristicile durerii de tip cardiac ce au fost prezentate pot fi absente.

Examinarea cardiovasculara trebuie sa determine, in primul rand, motivele pentru care un pacient s-a adresat cardiologului si, in al doilea rand, varsta si sexul pacientului.

Este cunoscut faptul ca unele boli cardiovasculare afecteaza cu precadere o anumita categorie de varsta si trebuie subliniat ca, intr-o prima etapa, barbatii sunt cei mai afectati de bolile cardiovasculare pentru ca, ulterior, dupa varsta de 70 de ani, balanta sa se echilibreze.

O a doua etapa presupune identificarea factorilor de risc cardiovasculari. Factorii de risc cardiovasculari reprezinta acei factori care favorizeaza aparitia bolilor cardiovasculare.

Factorii de risc cardiovasculari sunt: varsta, sexul, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, diabetul zaharat, hipercolesterolemia (colesterol mare), obezitatea, sedentarismul etc.

Cu cat este prezent un numar mai mare de factori de risc la acelasi individ, cu atat riscul ca el sa dezvolte o patologie cardiovasculara este mai mare.

Din acest motiv, identificarea factorilor de risc cardiovasculari este o etapa importanta a examinarii cardiovasculare.

Tot in cadrul discutiei cu cardiologul, pacientului i se poate solicita o serie de informatii cu privire la bolile prezente la rudele de gradul intai. Acest lucru se intampla deoarece o serie de boli cardiovasculare pot fi transmise pe cale genetica.

Electrocardiograma (EKG-ul) reprezinta o investigatie obligatorie atunci cand ne adresam unui cardiolog. Aceasta ii ofera cardiologului informatii cu privire la activitatea electrica si de contractie a cordului.

Aceasta poate identifica o serie de boli doar urmarind traseul electrocardiografic sau poate vedea raspunsul la tratamentul administrat pacientului.

Masurarea tensiunii arteriale reprezinta o manevra simpla care daca este efectuata corect ne poate aduce in prim plan existenta unei hipertensiuni arteriale.

Cardiologul poate intreba detalii cu privire la regimul alimentar pe care il practicam. Abordarea unui regim alimentar sanatos, fara sare in exces si echilibrat poate scadea incidenta bolilor cardiovasculare.

Nu in ultimul rand, ecografia cardiaca (ecocardiografia) reprezinta o investigatie care aduce cardiologului informatii cu privire la structura si functia inimii.

Acesta poate observa daca exista afectari ale valvelor cardiace sau poate obiectiva o contractilitate deficitara a muschiului inimii.

Este o explorare fara riscuri, care nu este iradianta - foloseste energia ultrasunetelor si care poate fi repetata ori de cate ori este nevoie.