Bolile cardiovasculare - preventie, diagnostic si tratament

Bolile cardiovasculare sunt un grup de afectiuni ale inimii si vaselor de sange ce pot fi cauzate de o combinatie de factori de risc socio-economici, comportamentali si de mediu, inclusiv hipertensiunea arteriala, alimentatia nesanatoasa, nivelul crescut al colesterolului, diabet, poluarea aerului, obezitate, consum de tutun, boli de rinichi, sedentarism, consum excesiv de alcool si stres. Istoricul familial, originea etnica, sexul si varsta pot influenta, de asemenea, riscul unei persoane de a dezvolta boli cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare sunt numeroase si includ:
• boala coronariana – o boala a vaselor de sange care iriga muschiul inimii;
• boala cerebrovasculara – o boala a vaselor de sange care iriga creierul;
• boala arteriala periferica - o boala a vaselor de sange care alimenteaza membrele superioare si inferioare;
• boala reumatica a inimii – afectarea muschiului si valvelor cardiace din cauza febrei reumatice, cauzata de infectiile streptococice;
• cardiopatiile congenitale – malformatii congenitale care afecteaza dezvoltarea si functionarea normala a inimii ca urmare a malformatiei structurale a acesteia inca de la nastere;
• tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara– cheaguri de sange localizate la nivelul venelor picioarelor, ce pot reprezenta un punct de plecare catre inima si plamani.
• Infarctul cerebral si accidentul vascular cerebral sunt de obicei evenimente acute si sunt cauzate in principal de un blocaj care impiedica fluxul normal al sangelui catre inima sau creier. Cel mai frecvent motiv pentru aceasta este acumularea de depozite grase pe peretii interiori ai vaselor de sange care alimenteaz inima sau creierul.

In 2013, statele membre ale OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) au convenit asupra unor mecanisme globale de reducere a poverii bolilor cardiovasculare prin generarea unui plan strategic desfasurat intre 2013-2020.

Acest plan avea drept scop reducerea numarului deceselor premature cauzate de boli cardiovasculare cu 25% pana in 2025, prin intermediul a noua tinte globale voluntare. Doua dintre obiective se concentreaza direct pe prevenirea si controlul bolilor cardiovasculare.

Cei mai importanti factori de risc pentru bolile cerebrovasculare si cele ale cordului sunt: alimentatia, sedentarismul, consumul de tutun si alcool. Efectele factorilor de risc comportamentali pot aparea la pacienti sub forma cresterii tensiunii arteriale, a glicemiei, modificarea profilului lipidic, precum si excesul de greutate sau obezitatea.

Acesti factori de risc pot fi identificati timpuriu si corectati, in caz contrar, sunt un indicator pentru infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta cardiaca sau alte complicatii.

Incetarea consumului de tutun, reducerea cantitatii de sare in dieta, consumul echilibrat de fructe si legume, activitatea fizica regulata si evitarea excesului de alcool au efecte benefice, studiile aratand o reducere a riscul de boli cardiovasculare.

Un rol important in educarea populatiei catre un stil de viata echilibrat si mentinerea starii de sanatate in randul oamenilor depinde de existenta unor politici clare de sanatate si accesibilitatea la serviciile medicale optime.

Alti factori determinanti ai bolilor cardiovasculare includ statutul socio-economic, stresul si factorii ereditari.

Simptomele bolilor cardiovasculare pot varia in functie de cauza.

Printre simptomele afectiunilor cardiace se numara:
• Dureri in piept (angina pectorala).
• Presiunea toracica, greutatea sau disconfortul toracic.
• Dificultati de respiratie (dispnee).
• Ameteli sau lesin.
• Oboseala sau epuizare.

Blocarea fluxului sangvin la nivelul vaselor de sange poate determina:
• Dureri sau crampe musculare la mers.
• Rani ale picioarelor care nu se vindeca.
• Picioare reci.
• Umflarea picioarelor.
• Amorteala la nivelul fetei sau a unui membru. Acest lucru poate fi doar pe o parte a corpului.
• Dificultate de a vorbi, a vedea sau a merge.

Diagnosticarea bolilor cardiovasculare include efectuarea unor investigatii uzuale si/sau specifice, precum:
• Analizele de sange pentru determinarea colesterolului total, trigliceridelor, LDL-colesterol, nivelul glicemiei etc.
• Indicele glezna-brat care compara tensiunea arteriala determinata la nivelul gleznelor si bratelor pentru a diagnostica boala arteriala periferica.
• Electrocardiograma (EKG) inregistreaza activitatea electrica a inimii.
• Monitorizarea ambulatorie ce foloseste dispozitive portabile care urmaresc ritmul si frecventa inimii (Holtere).
• Ecocardiografia folosete unde sonore pentru a caracteriza structural si functional inima.
• Ecografia doppler periferica ce utilizeaza unde sonore pentru a verifica fluxul de sange de la nivelul arterelor carotide sau ale membrelor inferioare.
• Tomografia computerizata cardiaca (CT) utilizeaza raze X si procesare computerizata pentru a crea imagini 3D ale inimii si vaselor de sange.
• Imagistica prin rezonanta magnetica cardiaca (IRM) foloseste magnetismul si unde radio pentru a crea imagini foarte detaliate ale inimii.
• Angiografia RM sau angiografia CT utilizeaz un RMN sau, respectiv, CT, pentru a vedea vasele de sange.
• Testele de stres analizeaza modul in care activitatea fizica va afecteaza inima intr-un cadru controlat, folosind exercitii fizice sau medicamente, pentru a determina modul in care inima dumneavoastra raspunde. Acest tip de test poate implica ECG si/sau teste imagistice.
• Cateterismul cardiac este o explorare invaziva ce foloseste un cateter (tub subtire, tubular) pentru a masura presiunea si fluxul de sange la nivelul cordului.

Tratamentul afectiunilor cardiovasculare poate varia in functie de simptome si de tipul acestora. Tratamentul bolilor cardiovasculare poate include:
• Modificari ale stilului de viata prin schimbarea dietei, activitate fizica regulata zilnic si renuntarea la fumat sau la produsele din tutun (inclusiv vaping).
• Medicamente prescrise de catre medicul specialist pentru ameliorarea simptomelor si cresterea calitatii vietii.
• Proceduri sau interventii chirurgicale in situatia in care medicamentele nu sunt suficiente, cand pot fi utilizate anumite proceduri sau interventii chirurgicale precum montarea stenturilor la nivelul arterelor coronare sau arterele picioarelor, intervenii chirurgicale minim invazive, operatii pe cord deschis, ablatii sau cardioversie.
• Recuperare cardiovasculara, in special dupa interventii chirurgicale sau minim invazive.
• Dispensarizare multidisciplinara prin controale medicale periodice.

Desi bolile cardiace congenitale nu pot fi prevenite, schimbarile stilului de viata pot reduce riscul de a dezvolta multe alte tipuri de boli cardiovasculare.
Reducerea riscului cardiovascular este un instrument aflat la indemana oricui si se poate face prin:
• Evitarea tuturor produselor din tutun.
• Controlul altor afectiuni, precum diabetul de tip 2, dislipidemia sau hipertensiunea arteriala.
• Atingerea si mentinerea unei greutati optime.
• Dieta saraca in grasimi saturate si sodiu.
• Exercitii fizice de cel putin 30 pana la 60 de minute pe zi.
• Reducerea si gestionarea stresului.

Bibliografie
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21493-cardiovascular-disease
https://world-heart-federation.org/what-is-cvd/