Angina pectorala - un semnal de alarma

Angina pectorala sau durerea in piept este un simptom intalnit in numeroase boli cardiovasculare, dintre care cea mai frecventa este cardiopatia ischemica.

Durerea in piept de natura cardiaca are cateva caracteristici enumerate mai jos, insa aceasta trebuie sa fie un semnal de alarma si sa ne indrume cel putin spre medicul de familie, care va stabili daca este sau nu nevoie de un examen de specialitate.

Angina pectorala este cel mai frecvent cauzata de un aport insuficient de oxigen si substante nutritive catre muschiul inimii. Aceasta situatie poate sa fie acuta cand apare infarctul miocardic acut sau poate sa fie cronica, cunoscuta sub denumirea de angina pectorala de efort stabila.

Cauza cea mai frecventa a anginei pectorale, in procent de 90%, este ateroscleroza, care inseamna, in linii mari, depunerea de colesterol pe vasele care duc sange la muschiul inimii, rezultand in ingustarea lor.

Alte cauze:

- spasmul acestor vase, afectiune ce poarta denumirea de angina Prinzmetal (mai rar intalnita);

- in cadrul altor afectiuni cardiace, cum ar fi unele boli ale valvelor inimii (stenoza aortica/mitrala), insuficienta cardiaca, tulburari de ritm sau de conducere, cand muschiul inimii se ingroasa (hipertrofiaza), consecinta a hipertensiunii arteriale sau a unei boli de sine statatoarea, numite cardiomiopatia hipertrofica etc;

- in cadrul unor afectiuni noncardice cum ar fi anemia, afectiuni tiroidiene, febra etc;

- aceste afectiuni sunt rareori singurele responsabile de angina pectorala, de cele mai multe ori se agraveaza si demascheaza o afectare preexistenta a arterelor care duc sange la muschiul inimii (arterele coronare).

Angina pectorala are anumite caracteristici care o deosebesc de alte cauze ale durerii in piept, si anume:

Localizare: cel mai frecvent, localizarea este toracica anterioara, pe o suprafata mare, pacientul arata cu palma sau pumnul zona, si nu cu degetul; deseori se extinde inspre brate, in special umarul si bratul stang, insotita chiar de amorteala (parestezie), gat, barbie, dinti.

Caracter: de apasare profunda, constrictie, “gheara”, arsura.

Durata: 1-3 minute pana la 10 minute dupa un efort fizic intens; daca dureaza mai mult de 20 de minute si persista chiar si in repaus trebuie sa fie un semnal de alarma si sa impuna prezenta in serviciul de urgenta;

Factori declansatori: efort fizic, emotii, frig, dupa mancare (postprandial);

Ameliorare sau disparitie: in repaus sau la administrarea de nitroglicerina sublingual, care este un medicament cu rolul de a vasodilata artera ingustata.

Analize de sange de rutina

Electrocardiograma de repaus (ECG): care poate decela modificari sugestive sau poate sa fie normala, lucru care nu exclude cauza cardiaca a durerilor toracice;

Ecografia cardiaca pentru evaluarea functiei cordului, a valvelor, eventualelor modificari de contractilitate ale muschiului inimii;

Radiografie toracica (nu este esentiala) pentru evaluarea altor cauze de durere toracica;

Testul de efort ECG pentru a decela eventualele modificari in timpul efortului care pot sugera o afectare cardiaca;

Alte investigatii tot cu scopul de a demonstra ca durerile toracice sunt de natura cardiaca (scintigrafie miocardica, ecografie de stres cu dobutamina, angio-CT coronarian etc).

In cazul in care aceste investigatii sugereaza o afectare a arterelor care duc sange la muschiul inimii se impune efectuarea coronarografiei.

Tratamentul bolii coronariene ischemice care determina aparitia anginei pectorale este de mai multe feluri:

Tratamentul preventiv nefarmacologic consta pe langa combaterea factorilor de risc cardiovasculari (fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, dislipidemia, obezitate) si intr-un stil de viata sanatos care cuprinde o dieta echilibrata, cea mai recomandata la ora actuala fiind dieta mediteraneana, precum si activitatea fizica regulata, cel putin 30 de minute pe zi, cel putin de 3 ori pe saptamana.

Fumatul este un puternic factor de risc pentru aparitia bolilor cardiovasculare, acesta crescand mortalitatea cu pana la de 5 ori la pacientii cu varsta sub 50 de ani si de 2 ori la cei cu varsta peste 60 de ani.

Beneficiile incetarii fumatului apar inca din primele luni de abstinenta, insa riscul scazut al fumatorilor se aproprie de cel al nefumatorilor abia in 10-15 ani, fara sa fie niciodata identic.

Dieta, de asemenea, joaca un rol esential si trebuie adoptata o dieta saraca in grasimi saturate, calorii, glucide si carbohidrati, cu scopul de a obtine o greutate ideala, care se masoara in indicele de masa corporala, el fiind raportul dintre greutate si patratul inaltimii si avand o valoare normala de sub 25 kg/m2.

De cele mai multe ori, pacientul este confuz deoarece acest diagnostic atrage dupa el administrarea a cel putin cinci medicamente din clase diferite si prima intentie a acestuia este sa renunte la unele dintre ele, daca nu la toate, punandu-si astfel in pericol viata.

Pe langa tratamentul medicamentos, este necesar si un tratament interventional, respectiv dilatarea arterei ingustate si implantarea unui dispozitiv numit stent.

In cazul in care prin metoda interventionala, minim invaziva, nu se reuseste rezolvarea stenozei sau sunt mai multe artere afectate, se impune efectuarea unei operatii pe cord deschis, interventie chirurgicala care poarta denumirea de by-pass aorto-coronarian.

In concluzie, aparitia unei dureri toracice trebuie sa fie un semnal de alarma si prezentarea pentru inceput la medicul de familie este esentiala. Ignorand-o, se poate ajunge la conditii amenintatoare de viata, printre care si moartea subita cardiaca.