9 reguli pentru o inima sanatoasa

In cazul in care se suspecteaza declansarea unui preinfarct, trebuie anuntat serviciul de urgenta.

Totusi, exista multe alte afectiuni ale inimii ale caror simptome nu se manifesta prea evident. De aici, deriva importanta unui ghid care sa prezinte atat simptomele cel mai des intalnite care pot avea legatura cu bolile cardiovasculare, dar si modalitatile de interpretare ale acestora.

Bolile cardiace ar putea sa reprezinte un subiect ce ar putea interesa orice persoana, intrucat acestea fac cele mai multe victime. Stiinta evolueaza zilnic si noile descoperiri pot fi utile celor care doresc sa previna sau sa trateze afectiunile cardiovasculare.

Potrivit unui studiu, dintr-un lot de subiecti compus din adulti tineri, peste 60% dintre acestia au adoptat un stil de viata care contribuie la scaderea riscului declansarii problemelor cardiace (dupa varsta a doua), ce implica: evitarea fumatului, pastrarea IMC in parametrii normali, limitarea consumului de alcool.

Restul de 40% au ignorat aceste aspecte, doar aproximativ 5% au manifestat un risc scazut de a dezvolta boli cardiovasculare.

1. Estimarea riscului

In secolul trecut, cercetatorii au incercat sa prezica nivelul riscului de aparitie a bolilor de inima prin intermediul unor algoritmi. Modelul Framingham cu ajutorul caruia se poate obtine un scor privind riscul dezvoltarii afectiunilor inimii este, de fapt, un instrument de predictie pe scala larga ce cuprinde: varsta, valorile tensiunii arteriale, nivelul colesterolului dar si alti indici.

Una dintre cele cinci reguli noi pentru mentinerea sanatatii inimii presupune largirea acestei ecuatii. Cercetarile actuale considera ca acest model are limitele sale: nu ia in calcul istoricul familial, stilul de viata si IMC.

De asemenea, un nou studiu a demonstrat ca, aproximativ o treime din problemele cardiace apar la persoanele care se considera ca au un risc scazut de a dezvolta boli de inima, conform modelelor predictive.

In concluzie, nu este suficient ca o persoana doar sa utilizeze instrumentul online pentru a se estimarea riscului. Alaturi de rezultatele obtinute, medicul va analiza istoricul familial, obiceiurile nocive, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool. In plus, trebuie stiut ca exista mai multe versiuni ale modelului Framingham: una dintre ele cuprinde o ecuatie complexa, iar alta se bazeaza pe obtinerea unor puncte. In urma unor analize, s-a descoperit ca sistemul bazat pe puncte are o acuratete mai scazuta.

Predispozitia catre bolile cardiovasculare si aprecierea riscului dezvoltarii acestora ar putea face diferenta privind agresivitatea tratamentului, in anumite cazuri.

2. Activitatea fizica exercitata in mod regulat

Inotul, atletismul, ciclismul sunt foarte benefice pentru inima.

Daca acestea sunt realizate in mod constant, cu cat nivelul de dificultate creste, activitatea inimii devine mai eficienta. Aceste tipuri de exercitii imbunatesc functia inimii si determina mitocondriile sa se adapteze la un nivel superior.

Activitatea fizica stimuleaza in mod constant functia inimii si creste numarul batailor acesteia. Exercitiile cardio scad riscul declansarii bolilor metabolice si al celor cardiovasculare.

3. Mentinerea unei greutati normale

Se pot obtine beneficii pentru sanatatea inimii unei persoane prin includerea exercitiilor care implica forta, in programul acesteia.

Conform unor cercetari realizate in anul 2010, ridicarea de greutati - haltere - imbunatateste fluxul sanguin de la nivelul extremitatilor, fapt ce usureaza activitatea inimii.

De asemenea, studiul a constatat ca in urma exercitiilor de ridicare a greutatilor, valorile normale ale tensiunii arteriale s-au mentinut o perioada mai mare de timp decat dupa exercitiile cardio.

Cercetatorii afirma ca fluxului sanguin ameliorat este rezultatul imbunatatii functiei endoteliale - cu rol important in mentinerea sanatatii vaselor de sange.

Pentru ca o persoana sa isi mentina greutatea normala, activitatea fizica este esentiala.

Totusi, indicat ar fi ca exercitiile de forta sa se inceapa in mod gradat, sa solicite diferite grupe de muschi si sa nu se faca excese. Indicat ar fi sa se realizeze sub indrumarea unui profesionist sau antrenor.

Daca acest tip de activitate va fi realizat in mod constant, grasimea va fi inlocuita de muschi.

4. Scaderea colesterolului prin consumul de fibre

Fulgii de ovaz, orzul si psylliumul sunt surse bogate de fibre solubile care pot ajuta la scaderea valorilor colesterolului.

Orzul si ovazul contin betaglucani, fibre solubile care ajuta la diminuarea colesterolului LDL prin prevenirea absorbtiei acestuia in sistemul circulator.

Psyllium se gaseste in suplimentele alimentare care contin cereale si fibre si reduce nivelul LDL-ului prin declansarea excretiei de acid biliar in organism - lichid digestiv care este convertit in colesterol.

5. Includerea rosiilor in meniul zilnic

Ar trebui sa se consume, zilnic, un pahar de suc de rosii bogat in licopen, un nutrient care reduce productia de colesterol rau.

Persoanele care au baut aproximativ un pahar si jumatate de suc de rosii in fiecare zi, timp de trei saptamani au reusit sa diminueze valorile colesterolului rau cu un procent de 8.5%, potrivit unui studiu.

Important este sa nu se consume suc de rosii care contine sare, intrucat sodiul creste tensiunea arteriala.

6. Controlul stresului

Cele 60 de ore de lucru saptamanal, ar putea trimite o persoana direct in camera de urgenta. Intr-un studiu, cercetatorii au masurat nivelul hormonului de stres, cortizolul, prin analizarea unor mostre de par ce apartineau a 56 de oameni spitalizati din diverse motive.

La persoanele care au suferit atacuri cardiovasculare, cu trei luni inainte ca acestea sa se declanseze, nivelul de cortizol era mult mai mare decat al celorlalti subiecti.

Specialistii recomanda pentru detensionare - atunci cand stresul este accentuat - mersul pe jos, urcarea scarilor sau alte activitati fizice usoare. In urma exercitiilor fizice se va elibera in creier un amestec de substante chimice care au rolul de a calma.

Desigur, apoi ziua de lucru poate fi continuata iar gradul de concentrare va fi mai ridicat. 

7. Evitarea depresiei

Stresul poate ucide, dar acelasi efect il poate avea si depresia.

Cercetatorii afirma ca depresia declansata in urma unor evenimente trecute sau prezente creste riscul aparitiei bolilor de inima mult mai mult decat factorii genetici sau cei de mediu.

Explicatia consta in faptul ca inima persoanelor cu probleme de sanatate mentala este supusa unei inflamatii cronice. In anumite cazuri, tratarea tulburarilor psihice poate contribui la disparitia afectiunilor cardiovasculare.

Persoanele carora li s-a administrat antidepresiv li s-a imbunatatit fluxul sanguin ca urmare a agregarii mai lente a trombocitelor.

8. Analizele de sange

Tratamentul de electie pentru scaderea colesterolului implica administrarea de statine.

Pentru persoanele cu un risc crescut de declansare a bolilor de inima, statinele pot reduce sansa de a manifesta un atac de cord cu peste 30%.

Dificultatea consta in determinarea cu exactitate a momentului cand trebuie inceput tratamentul. Multi medici utilizeaza un test de sange care masoara nivelul proteinei C-reactiva (PCR), un marker inflamator pentru orientare.

Organismul unei persoane produce o cantitate mai mare de proteina c-reactiva atunci cand exista o inflamatie, care ar putea fi provocata de acumularea de placa de aterom din artere, consecinta a colesterolului rau, crescut.

9. Luarea in considerare a unei scanari CT

Problema testului PCR: colesterolul nu poate fi singura cauza a inflamatiei.

Artrita sau infectia sinusurilor, de exemplu, poate determina inflamatie. De aceea, specialistii recomanda persoanelor care au colesterolul LDL ridicat si o valoare crescuta a PCR sa ia in considerare o scanare CT.

Acest test poate confirma sau infirma diagnosticul de ateroscreloza si va contribui la fixarea unui diagnostic corect.

Necesitatea acestor investigatii suplimentare decurge din faptul ca multora dintre pacientii carora li s-au prescris statine din cauza valorilor ridicate de PCR, nu aveau nevoie de aceste medicamente.

In cazul in care medicul considera ca statinele vor fi o ultima alternativa din planul de tratament, inainte de a le prescrie va acorda pacientului 6 luni in care acesta ar trebui sa incerce sa scada valorile colesterolului prin diverse metode.

Dureri toracice ascutite

Durerile in piept nu ar trebui ignorate, dar acestea nu semnifica, neaparat, un atac de cord. Este posibil ca o persoana sa sufere de pericardita (o inflamatie a membranei exterioare a inimii). Pericardita nu necesita ingrijire de urgenta, dar trebuie, totusi consultat medicul si in aceasta situatie.

Presiune/apasare care se agraveaza la efort

Poate fi vorba despre o angina pectorala, cauzata de un blocaj arterial moderat. Beta-blocantele pot incetini bataile inimii si ar putea reduce cantitatea de oxigen de care inima ar putea avea nevoie pentru a ajuta la prevenirea anginei pectorale. Angioplastia poate fi o alternativa pentru tratarea chirurgicala a acestei obstructii.

Durere localizata la nivelul maxilarului inferior

Acesta poate fi un simptom mai putin intalnit de infarct. Daca durerea si inflamatia maxilarului persista, ar trebui consultat si un medic cardiolog, nu doar stomatologul.

Presiune declansata brusc

Aceasta poate fi semnul specific unui atac de cord. Aceasta difera de angina, intrucat este perceputa mult mai intens si poate fi insotita si de alte manifestari cum ar fi transpiratie sau greata.

Specialistii au concluzionat ca mediul si alegerile facute de o persoana influenteaza predispozitia acesteia catre afectiuni ale inimii, intr-o proportie mai mare decat factorii genetici.

Acest lucru este valabil chiar si in cazul deciziilor luate atat in tinerete cat si la maturitate.