Cum afecteaza boala Parkinson viata pacientilor?

Boala Parkinson este o boala progresiva a sistemului nervos ce afecteaza miscarea. Se dezvolta treptat, uneori incepand cu un tremor abia vizibil la o mana.

Dar, in timp ce acest tremor poate fi semnul cel mai bine cunoscut al bolii Parkinson, tulburarea cauzeaza frecvent rigiditate sau incetinirea circulatiei.

In stadiile incipiente ale bolii Parkinson, fata poate arata putin altfel sau ii poate lipsi orice expresie sau bratele nu se pot balansa in timpul mersului.

Vorbirea poate deveni moale si neclara. Simptomele bolii inrautatesc starea odata cu progresia in timp.

Desi boala Parkinson nu poate fi vindecata, medicamentele pot ameliora semnificativ simptomele. In cazuri ocazionale, medicul poate sugera o interventie chirurgicala pentru a reglementa anumite regiuni ale creierului si de a imbunatati simptomele.

Simptomele si semnele bolii Parkinson pot varia de la o persoana la alta. Semnele precoce pot fi usoare si uneori trec neobservate. Simptomele incep sa apara de cele mai multe ori pe o parte a corpului si de obicei raman preponderente pe aceeasi parte, chiar si dupa ce simptomele incep sa afecteze ambele parti.

Semnele si simptomele bolii Parkinson pot include:

- Tremor – tremuratul sau agitatia incep de foarte multe ori la nivelul mainii sau a degetelor. O caracteristica a acestei boli este un tremor al mainii atunci cand aceasta este in starea de relax (in repaus).

- Miscarea incetinita – de-a lungul timpului, boala Parkinson poate reduce capacitatea dumneavoastra de a va muta sau va poate incetini miscarile, ceea ce face ca sarcinile simple sa fie dificil de realizat si sa se faca intr-un interval de timp foarte mare. Pasii pot deveni mai mici, atunci cand mergeti pe jos.

- Rigiditate musculara – rigiditatea musculara poate sa apara in orice parte a corpului. Muschii rigizi pot limita gama dumneavoastra de miscari si pot provoca dureri.

- Postura si tulburarile de echilibru – postura dumneavoastra poate deveni incovoiata sau este posibil sa aveti probleme de echilibru, toate datorate bolii Parkinson.

- Pierderea miscarilor automate – daca suferiti de Parkinson, s-ar putea sa aveti o capacitate scazuta de a efectua miscari inconstiente si involuntare, inclusiv atunci cand zambiti sau cand leganati bratele in momentul deplasarii.

- Modificari de vorbire – este posibil sa intampinati probleme de vorbire, ca urmare a bolii Parkinson.Puteti vorbi incet, repede sau aveti ezitari inainte de a deschide gura. Vorbirea poate fi mai mult monotona decat cu inflexiuni, cum era de obicei.

- Schimbari de scris – daca suferiti de Parkinson, va poate fi greu sa scrieti, ori daca scrieti, literele vor fi de dimensiuni mici.

Consultati medicul daca aveti oricare dintre simptomele asociate bolii Parkinson – nu numai pentru a diagnostica starea dumneavoastra, dar puteti exclude si alte cauze pentru simptomele avute.

In boala Parkinson, anumite celule nervoase (neuronii) din creier se rup treptat sau mor. Multe dintre simptomele bolii sunt datorate pierderii de neuroni care produc un mesager chimic in interiorul creierului, mesager numit dopamina. Cand nivelurile de dopamina sunt reduse, se produce o activitate anormala a creierului, ceea ce duce la semne ale bolii Parkinson.

Cauza este necunoscuta, dar multi factori par sa joace un rol important, printre care:

- Genele – cercetatorii au identificat ca mutatiile genetice specifice pot provoca Parkinson, dar acestea sunt mai putin frecvente (doar in cazurile rare), in cazul in care mai multi membri sufera de boala. Cu toate acestea, anumite variatii genetice par sa creasca riscul de aparitie a bolii Parkinson, dar cu un risc relativ mic.

- Mediul inconjurator – expunerea la anumite toxine sau diversi factori de mediu pot creste riscul de boala Parkinson tarzie, insa riscul este relativ mic. Cercetatorii au remarcat ca multe schimbari au loc in creierul persoanelor cu Parkinson, desi nu este clar de ce apar aceste modificari.

Aceste modificari includ:

a. Prezenta corpilor Lewy – aglomerarile de substante specifice in interiorul celulelor creierului sunt markeri microscopici ai bolii Parkinson.Acestia sunt numiti corpi Lewy si cercetatorii cred ca detin un indiciu important pentru cauza bolii.

b. Alfa-sinucleina din corpii Lewy – desi multe substante se gasesc in corpii Lewy, oamenii de stiinta cred ca o substanta este foarte importanta, numita alfa-sinucleina. Aceasta proteina naturala se afla in toti corpii Lewy.

Factorii de risc pentru boala Parkinson includ:

a. Varsta. Tinerii adulti rareori experimenteaza boala Parkinson. Aceasta incepe sa apara in timpul varstei de mijloc sau spre batranete, iar riscul de aparitie creste odata cu inaintarea in varsta. Oamenii dezvolta boala in jurul varstei de 60 de ani sau mai mult.

b. Ereditatea. Avand o ruda apropiata cu Parkinson, sansele sa dezvoltati boala cresc. Cu toate acestea, riscul este inca mic, daca nu aveti multe rude in familie cu aceasta boala.

c. Sexul. Barbatii sunt mai predispusi in a dezvolta boala decat sunt femeile.

d. Expunerea la toxine. Expunerea in cursul vietii la erbicide sau pesticide va poate pune la un risc usor crescut de a avea boala Parkinson.Complicatii. Boala Parkinson este adesea insotita si de urmatoarele probleme suplimentare, care pot fi tratate:

a. Dificultati in gandire – este posibil sa apara si problemele cognitive (dementa) sau dificultati de gandire. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente.

b. Depresii si schimbari emotionale – persoanele cu Parkinson pot prezenta depresie. Este posibil sa apara schimbarile emotionale, cum ar fi frica, anxietatea sau pierderea motivatiei. Medicii v-ar putea administra cateva medicamente pentru a trata aceste simptome.

c. Probleme la inghitire – puteti dezvolta si dificultati la inghitire cu cat boala progreseaza. Saliva se poate acumula in gura din cauza inghitirii incetinite, astfel se ajunge la salivare.

d. Probleme si tulburari de somn – persoanele cu Parkinson au adesea probleme de somn, se trezesc frecvent in timpul noptii, se trezesc dimineata devreme sau adorm in timpul zilei. Oamenii pot avea si tulburari ale miscarii ochilor. Medicamentele sunt benefice pentru problemele legate de somn.

e. Probleme ale vezicii urinare – boala poate cauza probleme la nivelul vezicii urinare, inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificultati de urinare.

f. Constipatie – multe persoane pot dezvolta constipatie din cauza unui tract digestiv mai lent.

g. Schimbare a tensiunii arteriale – va veti simti ametit in momentul in care sunteti in repaus, din cauza scaderii bruste a tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala ortostatica).

h. Oboseala – multe persoane isi pierd din energia de zi cu zi, chiar daca nu se cunoaste cauza exacta.

i. Dureri – multi pacienti cu Parkinson pot experimenta diverse dureri, fie in anumite parti sau la nivelul intregului corp.

j. Disfunctie sexuala – sunt si persoane care observa o scadere a dorintei sexuale.

Nu exista niciun test specific pentru diagnosticarea bolii Parkinson. Medicul neurolog va diagnostica boala bazandu-se pe istoricul medical, o revizuire a semnelor si simptomelor si dupa un examen neurologic fizic.

Medicul va poate cere analizele, cum ar fi cele la sange, pentru a exclude alte conditii care pot fi cauza simptomelor.
Testele imagistice, cum ar fi RMN si ecografia creierului pot fi folosite in a ajuta la eliminarea altor tulburari.

Testele imagistice nu sunt deosebit de utile pentru a diagnostica boala Parkinson. Insa uneori este nevoie de ele pentru a diagnostica boala Parkinson. Medicii va pot recomanda vizite la neurologi specializati in tulburari de circulatie pentru a evalua starea dumneavoastra si simptomele in timp, ori diagnosticarea bolii Parkinson.

Boala nu poate fi vindecata, dar medicamentele pot ajuta la controlul simptomelor. In unele cazuri mai tarzii, o interventie chirurgicala este benefica. Medicul va poate recomanda sa faceti modificari in stilul de viata, sa faceti exercitii aerobice. In unele cazuri, fizioterapia care se concentreaza pe echilibru este foarte importanta.

Medicamente. Medicamentele va pot ajuta sa gestionati problemele legate de mersul pe jos, miscarea sau tremorul. Aceste medicamente cresc nivelul de dopamina sau il substituie. Este posibil sa aveti o imbunatatire semnificativa a simptomelor dumneavoastra dupa inceperea tratamentului.

Medicamentele pe care medicul vi le prescrie includ:

- Carbidopa-levodopa – este un produs chimic natural care trece in creier si este convertit in dopamina. Efectele secundare pot include greata sau ameteli (hipotensiune arteriala ortostatica). Este posibil sa apara cu timpul si miscari involuntare, dupa administrarea de doze mari de levodopa. Medicul este singurul care poate reduce doza sau ajusta timpii de dozare.

- Perfuzia carbidopa-levodopa – este administrat printr-un tub de alimentare ce furnizeaza medicamentul sub forma de gel direct spre intestinul subtire.

- Agonisti ai dopaminei – spre deosebire de levodopa, agonistii dopaminergici nu se schimba in dopamina, ci imita efectele dopaminei in creier. Acesti agonisti includ pramipexolul, ropinirolul, rotigotina.

- Anticolinergicele – aceste medicamente au fost folosite pentru a ajuta la controlul tremorului asociat cu boala Parkinson.

- Amantadina – medicii pot prescrie amandatina numai pentru a oferi ajutor pe termen scurt privind simptomele. Acestea pot fi administrate cu terapia carbidopa-levodopa, in cursul etapelor ulterioare ale bolii pentru a controla miscarile involuntare induse de carbidopa-levodopa.

Procedurile chirurgicale.

- Stimularea profunda a creierului – chirurgii implanteaza electrozi intr-o anumita parte a creierului. Electrozii sunt conectati la un generator implantat la nivelul pieptului, aproape de clavicula si trimit impulsuri electrice spre creier, reducand simptomele bolii Parkinson.

Remedii naturiste. Daca sunteti diagnosticat cu boala Parkinson, va trebui sa tineti mereu legatura cu medicul pentru a gasi un plan de tratament cu scopul de a scapa partial de simptome si sa nu existe efecte secundare. Anumite modificari ale stilului de viata va pot ajuta sa traiti cu boala cu usurinta.

a. Mancatul sanatos – consumul de alimente bogate in fibre si consumul unei cantitati adecvate de lichide pot preveni constipatia. O dieta echilibrata ofera elemente nutritive, cum ar fi acizii grasi Omega-3, ce sunt benefici persoanelor cu boala Parkinson.

b. Exercitiile – exercitiile pot creste forta dumneavoastra musculara, flexibilitatea si echilibrul.

c. Activitatile de zi cu zi – cum ar fi mancatul, scrisul, dusul – pot fi dificile pentru persoanele cu boala Parkinson, insa un terapeut ocupational va poate arata tehnici care va pot face viata de zi cu zi mai usoara.