Sindromul Cotard cauze, simptome si tratament
Generalitati
SusSindromul Cotard este o tulburare mentala rara in care bolnavul traieste cu convingerea ca este mort, inexistent sau nemuritor. Boala poarta numele neurologului francez Jules Cotard, care a descris-o pentru prima oara in anul 1880.
Tulburarea se mai numeste si sindromul cadavrului ambulant, cu toate ca iluzia decesului nu este caracteristica tuturor pacientilor. Boala nu este inclusa in clasificarea oficiala din Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale.
Cuprins articol
Cauze
SusCauzele exacte ale sindromului Cotard nu sunt cunoscute, insa specialistii cred ca originea tulburarii se afla la nivelul regiunilor cerebrale numite amigdala si girusul fusiform. Amigdala este un centru al emotiilor, pe cand girusul fusiform are rolul identificarii si recunoasterii chipurilor celor din jur.
Capacitatea de a percepe repere sociale, emotionale si expresive poate fi alterata in cazul anumitor persoane, atunci cand neuronii de la nivelul girusului fusiform functioneaza deficitar. Consecinta este pierderea contactului cu realitatea.
Ideile delirante constituie tulburari de gandire care determina o reflectare eronata a realitatii. Caracterul patologic al acestor tulburari nu este recunoscut de subiect, conducand la modificarea patologica a conceptiei despre lume. Sindromul Cotard se manifesta ca o idee deliranta depresiva, mai exact ca o idee deliranta de negatie.
Sindromul Cotard se asociaza frecvent cu fenomenele de depersonalizare, tulburarile de perceptie, preocuparile hipocondriace, inhibitie psihomotorie, disforie, iritabilitate, dispozitie depresiva, anxietate, autoblamare, anestezie psihica dureroasa, negativism si tendinte de autoagresivitate. Tulburarea este caracterizata de delirul de negatie, imortalitate si enormitate.
Sindromul cadavrului ambulant se poate intalni si ca simptom al altor tulburari psihice
- Psihoze tulburare depresiva de intensitate psihotica, tulburare bipolara, schizofrenie;
- Tulburari psihotice asociate cu depresia post-partum;
- Tulburare deliranta persistenta de tip somatic;
- Migrene;
- Leziuni temporo-parietale ale lobului nondominant;
- Dementa (stadiul 1 si 2);
Delirul de negatie sau ideea nihilistica se manifesta prin negarea existentei sau a functionarii organelor interne (ori a intregului corp). Delirul de enormitate si cel de imortalitate (mult mai rar intalnite in patologia contemporana) se refera la convingerea bolnavului ca nu este demn de moarte, ca este condamnat sa traiasca vesnic pentru a fi pedepsit pentru pacate si ca intregul univers ii alimenteaza suferinta fara sfarsit.
Studiile arata ca boala este prevalenta la pacientii in varsta, care au primit diagnosticul de depresie clinica. De asemenea, predispozitia creste in randul bolnavilor de schizofrenie, tulburare maniaco-depresiva, leziuni cerebrale, atrofie cerebrala, migrene si tumori cerebrale. Femeile sunt mai frecvent diagnosticate cu sindromul Cotard decat barbatii.
Unii pacienti au decedat pe fondul malnutritiei, dupa ce s-au privat de hrana fiind convinsi ca au murit deja. Bolnavii au si o tendinta accentuata spre suicid sau autovatamare.
Sindromul Cotard poate fi si o consecinta a reactiilor adverse date de aciclovir, un medicament antiviral, in cazul persoanelor care sufera de insuficienta renala. Acesti pacienti nu pot excreta un produs metabolic al acestei substante medicamentoase, care ajunge in sange in cantitati mari si cauzeaza simptomele sindromului cadavrului ambulant.
Sindromul Cotard seamana cu sindromul Capgras, in care pacientii cred ca rudele apropiate si prietenii au fost inlocuiti de impostori. In ambele cazuri, specialistii cred ca problema apare ca urmare a unei dereglari a zonei cerebrale ce asociaza fetele cu emotiile. Una dintre ipoteze sustine ca anumiti pacienti ce sufera de sindromul Cotard nu-si recunosc propriul chip in oglinda, crezand astfel ca sunt morti.
Simptome
SusSindromul Cotard se manifesta in trei faze principale
- Stadiul de germinare pacientul prezinta caracteristicile starilor depresive, este extrem de ingrijorat in privinta propriei stari de sanatate si se teme ca sufera de o boala incurabila, pentru care nu exista tratament.
- Stadiul de inflorire (acutizare) pacientul prezinta delirul mortalitatii sau al imortalitatii, precum si anxietate si negativism.
- Stadiul cronic pacientul prezinta simptomele depresiei severe pe fondul tulburarilor emotionale si paranoice, precum si forme accentuate de delir.
Simptomele specifice sindromului Cotard sunt
- anxietate;
- melancolie;
- convingerea de a fi murit;
- convingerea inexistentei sau a nemuririi;
- idei de condamnare sau posesie;
- convingerea ca anumite organe ale corpului lipsesc;
- tendinta spre automutilare si suicid.
Intr-un studiu in care au fost analizate 100 de cazuri de sindrom Cotard, prevalenta simptomelor s-a dovedit a fi urmatoarea
- depresie (89%;
- anxietate (65%);
- autoinvinovatire(63%);
- preocuparile hipocondriace si iluzia imortalitatii (58%);
- delir de negatie (86%).
Diagnostic
SusDiagnosticul pentru sindromul Cotard este stabilit in functie de istoricul medical al pacientului si simptomele sale. Analizele medicale efectuate pentru excluderea altor afectiuni fizice care ar putea determina simptomatologia sunt
- testele de sange;
- tomografia computerizata;
- electroencefalograma;
Tratament
SusTratamentul pentru sindromul Cotard consta in administrarea medicatiei de specialitate, in paralel cu terapia cu electrosocuri.
- Tratamentul medicamentos. Consta in prescrierea de antidepresive, antipsihotice si medicamente stabilizatoare ale dispozitiei. In functie de simptome, pacientul poate fi tratat cu un singur tip de medicament sau o combinatie de substante. Stabilizatoarele de dispozitie au efecte pozitive asupra pacientilor cu tulburare bipolara.
- Terapia cu electrosocuri. In numeroase cazuri, combinarea tratamentului medicamentos cu terapia cu electrosocuri s-a dovedit a avea un efect terapeutic superior, comparativ cu simpla administrare de medicamente.
Pacientii cu sindromul Cotard trebuie sa fie tinuti sub observatie pana la primele semne ale ameliorarii simptomelor, din pricina riscului ridicat de suicid.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Neurologie
- Medic Primar Neurolog Radu Rogozea - Spitalul clinic de urgenta BAGDASAR-ARSENI (fostul Spital de Neurochirurgie)
- Medic Primar Neurolog Sorin Tuta - Institutul de boli cerebrovasculare (IBCV) prof. dr. VLAD VOICULESCU
- Medic Primar Neurologie Onaca Petre - Spitalul clinic de urgenta FLOREASCA
- Medic Primar Neurologie Floricel Vasile Cristea - Spitalul clinic de nefrologie dr. CAROL DAVILA
- Medic Specialist Neurolog Nicolae Alin Bradeanu -
Articole recomandate
- Alergiile - Anafilaxia, rinita alergica, astmul bronsic, dermoalergiile, ale ...
- Migrena (tipuri, stadii, cauze, factori de risc, simptome, diagnostic, trata ...
- Tuberculoza (TBC): simptome si tratament
- Neuropatia periferica - cauze, simptome si tratament
- Ebola: cauze, simptome si tratament
- Colica biliara - simptome si tratament
- Probleme cu tiroida: simptome, cauze, tratament
- Simptomele si tratamentul tulburarilor de anxietate
- Bila lenesa – simptome, cauze, tratament