Cum se manifesta si cum tratam sindromul demential

Sindromul demential reprezinta o problema majora de sanatate publica in societatea contemporana, avand un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientilor si a familiilor acestora.

Sindromul demential reprezinta un complex de afectari ale tuturor functiilor cognitive, incluzand orientarea auto- si allo-psihica, atentia, memoria de fixare si de evocare, invatarea, gandirea si inteligenta. Ca rezultat, individul isi pierde aptitudinile de rezolvare a problemelor cotidiene si uita regulile sociale obisnuite.

Acesta este adesea rezultatul unor afectiuni subiacente precum boala Alzheimer, boala lui Parkinson, leziunile cerebrale traumatice sau alte tulburari neurodegenerative.

Factorii genetici si predispozitia familiala joaca, de asemenea, un rol important in dezvoltarea acestei afectiuni. Cercetarile actuale exploreaza interactiunile complexe dintre factorii genetici si mediul in care traieste individul pentru a identifica mecanismele precise ale declansarii sindromului demential.

Diagnosticul dementei se bazeaza in principal pe evaluarea clinica a pacientului si pe informatiile obtinute de la familie, prieteni sau colegi. In general, modificarile de personalitate aparute dupa varsta de 40 de ani ar trebui sa ridice suspiciunea privind debutul unui sindrom demential.

Semnele si simptomele sindromului demential includ, in stadiile incipiente, oboseala frecventa, dificultati in mentinerea activitatilor profesionale si esecuri in fata sarcinilor ce implica activitati intelectuale mai complexe sau schimbarea strategiilor actuale de rezolvare a problemelor.

Pe masura ce sindromul demential se accentueaza, aceasta inabilitate se amplifica pana cand pacientul ajunge sa necesite supervizare permanenta chiar si pentru cele mai banale sarcini ale vietii zilnice.

Functiile psihice elementare afectate major de dementa sunt memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, perceptia si gandirea.

Afectarea memoriei este tipica pentru sindromul demential. Ea apare precoce (mai ales in dementele cum este boala Alzheimer) si se manifesta initial pentru evenimentele recente. Ulterior, odata cu progresia bolii, deteriorarea memoriei devine severa.

Modificarile de limbaj includ atat afazia (tulburarea vorbirii, scrisului, semnelor), cat si forme mai subtile, cum ar fi limbajul circumstantial, stereotip, vag sau anomia (pacientul nu poate denumi obiectele dar le recunoaste).

Modificarile de personalitate sunt - uneori - primele simptome semnalate de familie. Acestea se refera fie la accentuarea unor trasaturi premorbide de personalitate fie la modificari in sensul introversiei (inchiderii in sine) si apatiei (lipsa totala afectiva a interesului fata de sine si ambianta). In formele de dementa cu afectare predominanta a lobilor temporali si frontali aceste modificari de personalitate sunt foarte proeminente.

Afectarea perceptiei este descrisa la 20-30% din pacientii cu sindrom demential si se manifesta prin halucinatii auditive, olfactive sau vizuale. Modificarile perceptuale insotesc frecvent tulburarile de gandire de tipul delirurilor paranoide nesistematizate.

Este important de semnalat o caracteristica a modificarilor cognitive ce apar in dementa: pacientii prezinta dificultati in formarea conceptelor, in distingerea similaritatilor si diferentelor intre concepte si deseori ajung la ceea ce se numeste "reactie catastrofica". Aceasta apare in circumstante stresante din punct de vedere cognitiv, pacientii fiind incapabili sa rezolve probleme noi sau sa modifice strategiile stereotipe aplicate anterior pentru rezolvarea problemelor.

Daca initial pacientii pot incerca sa compenseze deficitul prin schimbarea subiectului, ridiculizarea problemei sau prin alte tactici de diversiune, persistenta situatiei duce la reactia catastrofica ce se manifesta prin agitatie motorie, anxietate, pierderea controlului impulsurilor.

O alta trasatura importanta este "sindromul apusului de soare" caracterizat prin somnolenta, ataxie, stare confuzionala - simptome ce apar in cazurile in care stimulii exteriori (de ex. lumina) diminueaza sau in cazurile in care pacientii primesc doze minime de sedative (de obicei benzodiazepine).
In afara sindromului demential clasic trebuie mentionata asocierea extrem de frecventa cu simptomele depresive sau anxioase (40%-50%).

Din punct de vedere neurologic afazia (tulburarea vorbirii, scrisului, semnelor), apraxia si agnozia (alterarea capacitatii de a recunoaste obiectele, imaginile, persoanele) sunt incluse ca si criterii de diagnostic pentru sindromul demential.

Alte simptome neurologice mai frecvente sunt crizele convulsive (apar la aproximativ 10-20% din pacienti), reflexele primitive (reflexul de grasping, palmo-mentonier, reflexul de supt), crizele mioclonice. Pacientii cu dementa vasculara prezinta o serie suplimentara de simptome neurologice: dureri de cap, ameteli, semne neurologice de focar, dizartrie, disfagie.

Abordarile terapeutice pentru sindromul demential se extind in prezent dincolo de gestionarea simptomelor, avand in vedere complexitatea afectiunii. Terapiile farmacologice, precum inhibitorii de colinesteraza si memantine, au fost aduse in prim-plan pentru ameliorarea simptomelor cognitive. In paralel, interventiile non-farmacologice, cum ar fi terapia ocupationala, terapia cognitiv-comportamentala si stimularea cognitiva, devin din ce in ce mai importante in imbunatatirea calitatii vietii pacientilor.

Sindromul demential reprezinta o provocare complexa si in continua evolutie pentru comunitatea stiintifica si medicala. Prin explorarea amanuntita a cauzelor, simptomelor si perspectivelor terapeutice, cercetatorii contribuie la dezvoltarea unor strategii inovatoare pentru preventia, diagnosticul precoce si tratamentul acestei afectiuni debilitante. Este esential sa continuam sa investim resurse si eforturi in aceasta directie pentru a oferi speranta si sprijin pacientilor si familiilor afectate de sindromul demential.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dementia/symptoms-causes/syc-20352013
https://www.nhs.uk/conditions/dementia/about-dementia/what-is-dementia/