Ataxia telangiectasia

Ataxia telangiectasia, denumita si sindromul Louis-Bar, este o tulburare ereditara rara care afectaza sistemul nervos, sistemul imunitar si alte sisteme ale corpului.

Conditia se caracterizeaza prin dificultatea progresiva a unei persoane de a-si coordona miscarile (ataxie) si debuteaza in copilaria timpurie, de obicei, inainte de varsta de 5 ani. La copiii afectati apar probleme de echilibru, mers, coordonare a mainilor, miscari involuntare anormale (coree), spasme musculare (mioclonii) si tulburari ale functiei nervoase (neuropatie).

Dificultatile de miscare specifice, necesita deseori utilizarea scaunului cu rotile inca din adolescenta. Persoanele care sufera de aceasta tulburare au probleme de vorbire dar si legate de deplasarea laterala a ochilor (apraxie oculomotorie). Pe sclera oculara si pe suprafata pielii apar grupate mici vase de sange numite telangiectazii extinse.

La persoanele afectate, se vor depista in sange cantitati mari de proteine numite alfa-proteine. Nivelul acestei proteine este de obicei crescut in sangele femeilor insarcinate. Efectul anormal al valorilor ridicate de alfa-fetoproteina la persoanele cu ataxia telangiectasia este necunoscut.

Bolnavii de ataxia telangiectasia au adesea un sistem imunitar slabit si multi manifesta infectii pulmonare cronice. Acestia au un risc crescut de a dezvolta cancer, in special leucemie si cancer al celulelor sistemului imunitar (limfom).

Persoanele afectate sunt foarte sensibile la efectele expunerii la radiatii, inclusiv la radiografiile medicale. Desi persoanele cu ataxia telangiectasia ajung la varsta adulta, speranta lor de viata este destul de redusa.

Este intalnit un caz la 40.000 de persoane si exista aproximativ 100.000 de persoane in intreaga lume care sufera de aceasta boala.

Ataxia este cauzata de mutatiile genei ATM (ataxia telangiectasia mutated). Aceasta este importanta in procesul de fabricare a unei proteine care ajuta la controlul diviziunii celulare si este implicata in repararea ADN-ului. Proteina joaca un rol esential in dezvoltarea normala si functionarea mai multor sisteme ale organismului, inclusiv a sistemului nervos si a celui imunitar.

Mutatiile genei ATM diminueaza sau elimina functia pe care o au proteinele ATM. Fara aceasta proteina, celulele devin instabile si mor. Sunt afectate in mod special celulele din creier implicate in coordonarea miscarilor. Pierderea acestor celule ale creierului cauzeaza probleme de miscare caracteristice pentru ataxia telangiectasia.

Mutatiile genei ATM determina raspunsul corect al celulelor la deteriorarea ADN-ului, fapt ce determina rupturi in lanturile ADN si duce la formarea de tumori canceroase.

Ataxia telangiectasia este mostenita dupa modelul autosomal recesiv ceea ce inseamna ca ambele copii ale genei ATM din fiecare celula au suferit mutatii. Cel mai des, parintii sufera de o boala autosomala recesiva si fiecare transporta o copie a genei mutante, dar nu prezinta semnele si simptomele bolii.

Desi mutatia ATM nu declanseaza intotdeauna ataxia-telangiectasia, la unii bolnavi, exista sanse destul de mari sa dezvolte cancer, in mod special, cancer de san, dar si boli de inima sau diabet.

Primele simptome ale bolii apar in primul deceniu de viata si includ dezvoltarea intarziata a abilitatilor motorii, a echilibrului si vorbire neclara. Telangiectaziile care apar in colturile ochilor sau pe suprafata urechilor si obrajilor sunt caracteristice afectiunii dar nu sunt intotdeauna prezente (nu apar in primii ani de viata).

Aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cu ataxie telangiectasie dezvolta leucemie limfocitara acuta sau limfom. Multe dintre acestea au un sistem imunitar slabit, fapt ce le poate face susceptibile la infectii respiratorii curente.

Alte caracteristici ale bolii includ diabet zaharat usor, albire prematura a parului, dificultati la inghitire, intarziarea dezvoltarii fizice si sexuale. Copiii care sufera de ataxie telangiectasie au inteligenta normala sau peste normal.

In prezent, boala nu este curabila. Clonarea si secventierea genei declansatoare a bolii a stat la baza initierii a mai multor cai de cercetare pentru descoperirea unui tratament eficient, inclusiv terapie genica, dezvoltarea unor medicamente pentru corectarea functiei de alterare a proteinelor si inlocuirea directa a proteinelor functionale.

Pot fi initiate terapia fizica, ocupationala si a vorbirii, care au rolul de a ajuta la mentinerea flexibilitatii, iar preparatele injectabile cu gama-globulina ajuta la sustinerea sistemului imunitar al pacientilor cu ataxia telangiectasie. Doze mari de vitamine sunt in curs de cercetare, in cazul unora existand rezultate moderate.

Cercetarile au demonstrat ca proteinkinaza numita ATM reactioneaza la deteriorarea ADN-ului de catre modificarile chimice si declanseaza acumularea unei molecule sau gene supresoare tumorala numita p53. La pacientii care sufera de ataxie telangiectasie, proteina ATM lipseste sau este anormala. Acest lucru intarzie acumularea de p53, care permite celulelor sa se reproduca, crescand astfel riscul de cancer.

Nu exista informatii foarte clare pentru a se putea raspunde cu exactitate la aceasta intrebare, dar unii oameni considera ca prezenta acestei afectiuni este un factor de risc privind dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Cel mai des ar fi intalnit cancerului de san si cel gastric.

Studiile pe animale nu au sustinut insa aceste teorii, iar cele cu subiecti umani au sugerat prezenta unei legaturi intre gena ATM si riscul crescut de cancer de san dar rezultatele obtinute nu au fost concludente.