Semnele de autism la copii

Parintii si persoanele care au grija de copii pot observa anumite schimbari particulare la acestia si se pot intreba daca exista suspiciunea de autism. Tulburarea de spectru autist afecteaza aproximativ 1 din 59 de copii si este foarte complexa, acoperind o serie de afectiuni, precum autismul si sindromul Asperger.

Tulburarile comportamentale se dezvolta adesea inca din copilaria timpurie, specialistii sugerand ca parintii si ingrijitorii sa aiba o grija deosebita in a observa oricare dintre aceste comportamente cat mai precoce. In ciuda acestor recomandari, specialistii au raportat faptul ca majoritatea copiilor cu autism nu primesc un diagnostic al acestei afectiuni decat dupa varsta de 4 ani.

Afla care sunt semnele si simptomele posibile la copiii cu autism, astfel incat acestea sa fie descoperite la timp. Simptomatologia este detaliata in functie de cat de mare este copilul, tocmai ca parintii sa poata urmari elementele mult mai usor.

Autismul este una dintre cele mai frecvente afectiuni de neurodezvoltare. Aceasta implica numeroase provocari in ceea ce priveste interactiunea sociala, comunicarea, flexibilitatea in gandire si comportamentul. Persoanele ce sufera de autism pot avea dificultati in a realiza legaturi cu cei din jur, inclusiv relatii de prietenie. De asemenea, pot exista probleme de intelegere a sentimentelor celorlalti, dar si ganduri si comportamente repetitive.

Este important de cunoscut faptul ca persoanele autiste au de foarte multe ori sanse mai mari de a asocia afectiuni de sanatate concomitente comparativ cu populatia generala. Printre cele mai frecvente astfel de afectiuni sunt tulburarile digestive, convulsiile, anxietatea, depresia si diferite probleme psihiatrice. Conform unor cercetari de specialitate, 70% dintre copiii cu autism au o afectiune asociata, iar 41% dintre copiii cu autism au cel putin doua alte boli. Printre acestea se regasesc si anxietatea sociala si tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie.

Din pacate nu exista o metoda de tratament curativa pentru autism, iar multe persoane afectate considera ca tulburarea de spectru autist reprezinta o parte integranta a identitatii lor. Totusi, medicii si terapeutii pot ajuta multe persoane cu autism sa-si gestioneze mai bune simptomele si sa aiba o viata fericita si sanatoasa.

Detectarea autismului inca de la varste fragede este extrem de importanta, putand fi luate masuri ce ajuta copiii cu probleme. Astfel, parintii trebuie sa cunoasca semnele si simptomele, dar si sa anunte medicul cand au anumite suspiciuni.

Detasarea sociala reprezinta una dintre cele mai importante manifestari ale autismului la copiii mici. Acesti copii se vor juca singuri si nu vor dori compania altora, nu sunt interesati de socializare, nu doresc sa imparta lucrurile avute, de exemplu jucariile, nu inteleg jocurile care implica statul la rand. De asemenea, exista multiple cazuri in care persoanele cu autism nu raspund la numele lor.

Persoanele autiste experimenteaza o gama diversa de emotii, dar de obicei le citesc si le exprima diferit fata de ceilalti. In cazul copiilor mici, mai ales a celor sub 3 ani, pot exista dificultati in exprimarea sau intelegerea sentimentelor si in purtarea unor conversatii. Acesti copii pot avea expresii faciale ce nu se potrivesc cu sentimentele lor interne si pot evita contactul fizic cu ceilalti, devenind rigizi chiar si atunci cand sunt imbratisati. In plus, emotiile pot lipsi chiar si atunci cand parintii parasesc camera in care se afla respectivul copil.

Din punct de vedere al comunicarii, copiii mici cu autism pot avea intarzieri sau regresii in abilitatile de vorbire si limbaj. Pot exista modalitati de vorbire ciudate, de exemplu printr-un mod melodios, dar pot exista si cazuri in care vorbitul sa nu existe deloc. Un copil cu aceasta tulburare poate evita privitul in ochi si nu va raspunde la intrebarile primite.

In schimb, poate repeta anumite cuvinte, expresii sau sunete auzite la cei din jur, situatie numita ecolalie. Problemele de vorbire si limbaj sunt mult mai numeroase si mai ample, fiind diferite de la un copil la altul. De exemplu, pot fi gasite si cazuri in care pronumele sa fie folosite gresit, iar glumele si umorul sa nu fie intelese.

In ceea ce priveste comportamentul, copiii de varste mici pot aborda anumite comportamente aparent neobisnuite sau repetitive. Bataia mainilor in mod repetat, invartirea pe loc sau in jurul unui obiect, concentrarea atenta asupra unui obiect sau a unei activitati, comportamentele obsesive si alinierea jucariilor intr-un mod exact sunt doar cateva exemple de comportamente tipice copiilor cu autism. Hiperactivitatea si pierderea interesului in mod rapid reprezinta alte manifestari frecvente.

Copiii cu autism pot dezvolta si anumite rutine sau ritualuri, iar intreruperea acestora poate duce la agitatie, agresiune, furie sau frustrare. Impulsivitatea reprezinta un alt element ce trebuie luat in calcul, iar de multe ori poate duce chiar si la agresiune cu propria persoana. Alte simptome pot fi reprezentate de reactii intense la anumite sunete, mirosuri, culori, gusturi si alti stimuli, dar nu toti copiii afectati vor avea aceste manifestari. Din acest motiv, un diagnostic profesional este esential.

Copiii cu autism pot intampina mai multe dificultati in legatura cu socializarea, comunicarea si comportamentul pe masura ce avanseaza in varsta. Acest lucru se cauzeaza in cea mai mare parte cerintelor sociale tot mai mari in cadrul comunitatii si a institutiilor scolare. Copiii si adolescentii de varsta scolara pot prefera sa fie singuri, sa nu aiba prieteni si sa se implice in anumite rutine. Agresiunea, agitatia si frustrarea sunt regasite si in cazul varstelor mai mari, mai ales atunci cand rutina este tulburata.

Chiar si copiii mai mari pot avea dificultati in a purta conversatii si pot deveni anxiosi in aceste situatii. Intensificarea sau scaderea simturilor este un alt element ce se poate regasi la acesti copii, dar pot fi observate chiar si obsesii pentru anumite subiecte sau activitati specifice.

Odata cu integrarea in mediul scolar, tinerii cu autism pot avea probleme de interpretare a comunicarii nonverbale, dar si rigiditate fata de respectarea regulilor sportive si scolare. Acestia pot adopta posturi sau miscari neobisnuite si nu pot intelege de ce nu este in regula sa le realizeze. De exemplu, acestia pot vorbi pe un ton nepotrivit sau isi pot pocni degetele in momente necorespunzatoare.

Conform cercetarilor de specialitate, tulburarea de spectru autist este de 4 ori mai frecventa la baieti decat la fete. In ciuda acestui lucru, fetele cu autism pot prezenta simptome diferite si mai subtile, lucru ce poate face ca specialistii sa aiba dificultati in a pune diagnosticul si in a oferi un tratament potrivit.

Autorii unui studiu care a implicat peste 800 de copii cu autism au raportat ca fetele si baietii au aratat diferente atat in structura creierului, cat si in comportament. De exemplu, fetele au avut comportamente mai putin repetitive si restrictive. De asemenea, cercetarile recente sugereaza ca fetele cu autism percep si povestesc diferit situatiile de zi cu zi comparativ cu baietii.

Exista diferite teorii cu privire la motivul pentru care tulburarea de spectru autist este mai frecventa la baieti decat la fete. Printre acestea se regasesc si teorii care se bazeaza pe anumite diferente genetice intre sexe. In plus, se considera ca fetele sunt mult mai capabile sa-si mascheze provocarile sociale, iar diagnosticarea poate deveni astfel mult mai dificila.

Interventia timpurie este esentiala pentru a imbunatati rezultatele pe care copiii cu autism le au in cadrul terapiilor. Cand sunt mici, copiii pot invata diferite abilitati sociale si de comunicare, dar si numeroase comportamente utile.

Exista multe optiuni de gestionare a autismului, iar acestea variaza in functie de simptomatologie. Pentru a alege cea mai buna terapie, copiii cu autism trebuie sa fie evaluati corespunzator de medic. Astfel, pot fi recomandate diferite forme de sprijin, precum terapiile comportamentale, includerea in programe educative, terapia familiala, ergoterapia, fizioterapia si logopedia.

De asemenea, interventiile psihologie, medicamentele si schimbarile stilului de viata sunt extrem de importante. In plus, este esential ca orice afectiune medicala asociata sa fie controlata, fie ca este vorba despre ADHD, depresie, anxietate etc.

Bibliografie:
Baio, J.,et al.(2018). Prevalence of autism spectrum disorder among children aged 8 years — Autism and Developmental Disabilities Monitoring Network, 11 sites, United States, 2014.https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/67/ss/ss6706a1.htm
Bolton, P. F.,et al.(2012). Autism spectrum disorder and autistic traits in the Avon Longitudinal Study of Parents and Children: Precursors and early signs.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22365461
Boorse, J.,et al.(2018). Linguistic markers of autism in girls: Evidence of a “blended phenotype” during storytelling.https://link.springer.com/epdf/10.1186/s13229-019-0268-2?author_access_token=cEkHV5Bf-QIpbAUlmWMbQm_BpE1tBhCbnbw3BuzI2ROQ-AiIzm5Q0SXUj03vOrQj0617QkG270ZZ3th37H3FoBuAfZCUvZl7pYeo5AaFkPtc0brknSaSDvJXrdqtkuQ4jsI0sRfC1dqtGLFKLGcRzw%3D%3D
Data & statistics on autism spectrum disorder. (2019).https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/data.html
Dean, M.,et al(2016). The art of camouflage: Gender differences in the social behaviors of girls and boys with autism spectrum disorder.https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1362361316671845