Cum influenteaza stresul emotional aparitia astmului

Stresul este un factor declansator comun al mai multor afectiuni de sanatate, printre care si al simptomelor de astm. Anxietatea poate provoca, de asemenea, atacuri de astm. Astmul este o afectiune in care caile respiratorii devin inflamate, provocand astfel dificultati serioase de respiratie.

Simptomele apar, de obicei, in urma expunerii la anumiti factori declansatori, precum substantele iritante, vremea umeda si exercitiile fizice. Potrivit unor studii de specialitate, 43% dintre persoanele cu astm bronsic au raportat ca stresul reprezinta unul dintre factorii principali ce le declanseaza simptomele. Astfel, gestionarea stresului si a anxietatii poate ajuta la reducerea aparitiei astmului.

Atunci cand o persoana cu astm se simte stresata, simptomele acesteia se pot inrautati considerabil. Astfel, perioadele de stres pot creste severitatea, frecventa si durata simptomelor de astm.

Stresul poate determina ca oamenii sa devina mai sensibili la factorii declansatori ai astmului. Cei mai frecventi factori declansatori ai astmului sunt reprezentati de polen, par de animale, umiditate, aer rece si uscat. De asemenea, stresul de la locul de munca, din familie sau de la scoala trebuie luat in calcul, alaturi de modificarile semnificative ale vietii, precum experientele traumatice.

Stresul poate afecta in mod negativ inflamatia si poate provoca dificultati de respiratie, exacerband in acest mod simptomele astmului. Daca o persoana reuseste sa isi gestioneze cu succes simptomele astmului, este mai putin probabil ca aceasta sa realizeze legaturi semnificative intre astm si stres/anxietate.

O persoana stresata poate avea mai multe emotii puternice, precum mania si iritarea. Emotiile puternice pot declansa sau agrava simptomele astmului. In plus, o persoana care sufera de stres pentru perioade lungi de timp se poate simti mult mai nelinistita.

Anxietatea poate declansa atacuri de panica, si acestea avand la randul lor acelasi efecte negative asupra astmului.

Trebuie subliniat faptul ca stresul are un potential ridicat de a duce la obiceiuri nesanatoase, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool. Aceste obiceiuri pot, de asemenea, sa declanseze simptomele astmului.

Persoanele astmatice pot observa ca simptomele lor obisnuite de astm se agraveaza atunci cand se simt prea stresate sau nelinistite. Aceste sentimente pot fi temporare, de exemplu inaintea unui examen, sau pot fi cauzate de stresul cronic, acesta fiind prezent pe perioade lungi de timp.

Simptomele astmului sunt similare, indiferent de factorul declansator. Astfel, cele mai frecvente simptome ale astmului sunt reprezentate de:

- senzatie de presiune la nivelul pieptului;
- dificultati de respiratie;
- tuse;
- tahicardie;
- wheezing sau respiratie suieratoare;
- alte tulburari de respiratie.

Oamenii pot descoperi ca anumite simptome ale astmului pot fi diminuate prin adoptarea unor schimbari in stilul de viata ce au ca scop reducerea stresului. Astfel, odihna suficienta, alimentatia sanatoasa si exercitiile fizice realizate in mod regulat sunt adesea modalitati eficiente de a reduce nivelurile de stres.

Stresul afecteaza astmul in special in cazurile in care acesta nu este tinut sub control. Din acest motiv, oamenii pot reduce riscul de complicatii secundare stresului prin urmarea corecta a planului de tratament prescris de medic.

In cazul in care medicamentele actuale nu sunt suficient de eficiente, pot fi solicitate vizite la medic pentru a se discuta despre posibila schimbare sau adaptare a planului de tratament. Astfel, unii oameni pot beneficia de administrarea unui numar suplimentar de medicamente pentru astm in perioadele de stres.

Urmatoarele aspecte pot ajuta multi oameni sa isi gestioneze stresul si sa reduca probabilitatea declansarii unui atac de astm:

- obtinerea unui somn adecvat in fiecare noapte;
- practicarea de exercitii fizice usoare in mod regulat;
- evitarea conflictelor si a situatiilor stresante, inclusiv la domiciliu, la scoala sa locul de munca;
- practicarea unor diferite forme de exercitii meditative, precum yoga;
- concentrarea asupra controlului respiratiei;
- apelarea la consiliere psihologica.

Asistenta medicala primara

Gestionarea astmului bronsic implica, de obicei, ingrijiri atat pe termen lung, cat si tratamente pe termen scurt. Ambele masuri apar, de cele mai multe ori, sub forma de inhalatoare sau aparate de aerosoli. Diferenta dintre acestea consta in viteza cu care intra in actiune. In plus, poate fi nevoie de inhalatoare special concepute pentru a ajuta la tratarea episoadelor de astm neasteptate.

Atacurile de astm pot pune viata in pericol, mai ales daca respiratia este afectata sever, iar medicamentele cu actiune rapida nu sunt disponibile sau nu sunt eficiente. In aceste cazuri, trebuie solicitat cat mai rapid ajutor medical de urgenta.

Medicii pot recomanda planuri de tratament special concepute pentru cazuri grave si pot ajuta oamenii sa se pregateasca eficient pentru posibilele atacuri de astm. Daca o persoana cunoaste factorii declansatori si simptomele prevestitoare unui atac de astm, cum ar fi tusea sa stresul ridicat, aceasta poate lua masuri impreuna cu medicul pentru a preveni aparita complicatiilor nedorite.

Alti factori de risc

Exista numerosi factori declansatori care determina instalarea simptomelor de astm. Oamenii ar trebui sa fie constienti de acesti factori de risc si sa ii evite cat mai mult posibil. Totusi, exista anumite cazuri in care agentii declansatori nu pot fi evitati in mod complet. Astfel, atunci cand nu este posibil lucru, persoana in cauza trebuie sa aiba in dotare un inhalator cu actiune rapida care sa amelioreze simptomele bruste si neasteptate.

Cei mai frecventi agenti declansatori ai astmului, cu exceptia stresului, sunt reprezentati de:

- polen, in special cel al copacilor;
- iarba;
- acarieni;
- gandaci de bucatarie;
- par si celule moarte de la nivelul pielii animalelor;
- mirosuri puternice de parfumuri;
- lumanari sau alte produse parfumate;
- fum;
- diverse chimicale;
- raceala si gripa, dar si alte infectii respiratorii ale tractului respirator superior;
- practicarea exercitiilor fizice in mod exagerat;
- conditiile meteorologice extreme, precum seceta sau umiditatea crescuta.

Astmul este o afectiune respiratorie prezenta la un numar relativ crescut de persoane. Acesta afectiune are un numar crescut de factori declansatori, printre care si stresul. Totusi, trebuie stiut ca stresul actioneaza atat in mod direct, cat si indirect asupra simptomatologiei astmului.

Stresul poate determina o persoana sa devina mult mai sensibila la agentii declansatori obisnuiti sau poate declansa boala prin inducerea unor emotii puternice sau chiar a unor obiceiuri nesanatoase pentru organism.

Recomandarile de tratament oferite de medic trebuie sa fie urmate cu strictete si trebuie luate masuri adecvate pentru a reduce nivelul de stres existent. Daca simptomele se inrautatesc si nu dispar la metodele obisnuite de tratament se recomanda solicitarea asistentei medicale imediate.

Bibliografie:
5 things you should know about stress. (n.d.). https://www.nimh.nih.gov/health/publications/stress/index.shtml
Asthma. (2015). https://www.aafa.org/asthma/
Asthma and stress. (2019). https://www.asthma.org.uk/advice/triggers/stress/
Asthma attack. (n.d.). https://acaai.org/asthma/symptoms/asthma-attack
Chen, E., & Miller, G. E. (2007). Stress and inflammation in exacerbations of asthma. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2077080/