Impactul astmului asupra calitatii vietii

Astmul bronsic este o afectiune inflamatorie cronica, ce apartine bolilor respiratorii. Astmul afecteaza atat bronhiile cat si plamanii, fiind o afectiune pe termen lung, deseori permanenta. Astmul implica simptome variate si recurente, obstructie de cai aeriene de obicei reversibila si bronhospasm.

In functie de fiecare persoana, simptomele se pot inrautati noaptea sau atunci cand pacientul face efort fizic, sau pot fi constante in orice perioada, chiar si in repaus.

Cercetatorii considera ca astmul este cauzat de o o combinatie de factori genetici si de mediu. Factorii de mediu implicati in etiologia astmului sunt poluarea aerului si substantele alergene.

In ceea ce priveste prevalenta, 1 din 13 oameni din lume sufera de astm. Barbatii au sanse mai mari de a fi diagnosticati cu astm decat femeile. De asemenea, cateva grupuri etnice sunt mai susceptibile la astmul bronsic: afro-americanii sunt de 3 ori mai des diagnosticati cu forme severe de astm, ce necesita spitalizare.

Fiind o afectiune cronica, astmul are impact asupra calitatii vietii pacientului. Chiar daca este tinut sub control prin tratament, simptomele astmului se pot manifesta periodic, modificand unele aspecte din viata persoanei afectate.

Modul in care influenteaza stilul de viata este totusi diferit pentru fiecare pacient si chiar si pentru apartinatori (familie, prieteni apropiati). Unele persoane sunt nevoite sa lipseasca de la scoala sau munca mai des, din cauza astmului. Alte persoane trebuie sa aiba grija de o ruda apropiata ce nu isi poate gestiona crizele de astm. In plus, astmul poate impiedica persoanele sa participie la activitati sportive, iar multi dintre astmatici isi reduc sau chiar renunta la rutina de sport din cauza simptomelor.

Simptomele astmului pot fi continue, persistente, dar cel mai des se manifesta sub forma de exacerbari. Exacerbarea astmului sau criza de astm este acel episod tranzitor, ce apare o data la ceva timp (difera de la caz la caz) si cuprinde mai multe simptome instalate brusc, simultan.

In timpul unei crize de astm, pacientul va experimenta disconfort toracic, ca o strangere, lipsa de aer (dispnee), tuse puternica, productiva, cu expectorarea unei spute mucoase, albicioase, cu aspect perlat. Un alt semn caracteristic astmaticilor este fenomenul de wheezing, care este suieratura pieptului in timpul respiratiei, in special in faza de expir. Criza de astm inceteaza atunci cand se administreaza medicatie specifica, bronhodilatatoare, care sa relaxez bronhiile si sa usureze simptomele.

Intre crize, pacientii se simt de regula bine, dar un anumit grad de tuse productiva sau iritativa, poate persista.

Crizele astmatice au impact asupra calitatii vietii pacientului, intrucat acestea pot fi declansate in foarte multe situatii, in functie de etiologia astmului. De exemplu, o persoana cu astm alergic va avea o criza de astm de fiecare data cand face curatenie, cand intra intr-o camera neaerisita, cu igrasie, cu mult praf sau chiar cu multe flori (caz in care este declansata alergia la polen).

Crizele de tuse pot aparea in momente total nepotrivite, in timpul unor sedinte importante, calatorii, momente emotionante, in timpul lucrului, iar persoana va fi nevoita sa isi intrerupa activitatea din acel moment.

De asemenea, daca criza astmatica se declanseaza intr-un moment cand pacientul nu are medicamentul bronhodilatator la el, aceasta va fi cu atat mai severa, mai greu de suportat si mai prelungita.

Comunitatea medicala recomanda mereu ca pacientii cu astm sa invete sa isi recunoasca si controleze simptomele, pentru a evita agravarea bolii si aparitia complicatiilor.

Sistemul medical, din pacate, nu insista destul asupra importantei unui plan de actiune, pe care pacientii cu astm bronsic trebuie sa il aiba, sa il cunoasca si sa il aplice constant. Acest plan, recomandat de multe institutii din strainatate, include informatii simple si usor de inteles despre fiecare medicament, moduri de recunoastere a simptomelor si a inrautatirii lor, si masuri ce trebuie luate in caz de urgenta.

Un aspect esential este tratamentul medicamentos constant, recomandat de catre medic in momentul diagnosticului. Intreruperea tratamentului si nerespectarea unui program regulat este motivul pentru care jumatate dintre pacienti au crize astmatice. Acest lucru apare in principal din cauza costului medicamentelor.

Sistemul medical se poate imbunatati semnificativ prin introducerea pacientilor astmatici in comunitati si grupuri de tratament, pentru a-i ajuta sa isi respecte programul si sa isi recunoasca propriile simptome. Astfel, cu medicatia potrivita, administrata regulat, si cu masuri imediate in cazul debutului unei crize astmatice, pacientii isi pot imbunatati semnificativ calitatea vietii.

Desi stresul nu este un factor cauzator al astmului, stresul si astmul sunt cu siguranta interconectate. Pacientii care traiesc cu astm vor fi stresati din cauza afectiunii lor, iar stresul face ca gestionarea astmului sa fie si mai grea. Atat situatiile acute stresante, precum un eveniment tulburator sau o situatie noua, cat si stresul cotidian, din fiecare zi, pot inrautati simptomele astmului.

Astfel, daca pacientul invata sa isi gestioneze stresul si modul cum reactioneaza la momentele stresante, isi poate imbunatati considerabil modul in care boala se manifesta zilnic.

Un astm bronsic controlat medicamentos si gestionat corespunzator, poate oferi un stil de viata aproape normal, cu disconfort minim. Pe de alta parte, un astm pentru care tratamentul nu este administrat regulat, sau care este agravat de stres, va da multe consecinte ce inrautatesc viata de zi cu zi a pacientului.

Probleme ce pot aparea in cazul acestor pacienti, includ:
• Tulburari de somn
• Crize astmatice nocturne
• Fatigabilitate
• Incapacitatea de a face efort fizic
• Crize astmatice induse de efort fizic
• Dificultati de concentrare
• Iritabilitate
• Modificari ale apetitului (scadere sau crestere)
• Depresie

Viata cu o afectiune cronica nu impune modificarea planurilor de viitor, a visurilor si a activitatilor importante, ci mai degraba modul in care acestea sunt desfasurate si indeplinite. Este esential ca pacientul sa invete care sunt simptomele acestuia, cand se declanseaza si cand se pot agrava, pentru a le controla cat mai bine.

Astfel, precautii precum urmatoarele va pot ajuta sa va imbunatatiti considerabil calitatea vietii:
• Acceptati-va boala. Sentimentele de frustrare, furie, confuzie si depresie, nu ajuta la gestionarea bolii si la controlul simptomelor. Discutati cu cineva apropiat si apelati la un grup de ajutor, format din pacienti astmatici care va pot intelege cu adevarat trairile.

• Deveniti un expert al astmului. Rugati-va medicul sa va invete si sa va ofere informatii cat mai clare despre afectiunea dumneavoastra. Astfel, daca dumneavoastra sau cineva apropiat are astm, veti putea intelege cu adevarat simptomele si consecintele.

• Oferiti informatii familiei si prietenilor. Persoanele apropiate trebuie neaparat sa stie ca suferiti de astm, cat de sever este si ce va ajuta in cazul declansarii unei crize de astm. Astfel, acestia va pot ajuta atat fizic, cat si emotional, sa acceptati boala.

• Nu va suprasolicitati. Apelati la metode de relaxare care functioneaza pentru dumneavoastra, inclusiv suplimente nutritive sau medicamente prescrise de medic.

• Nu evitati ajutorul. Nu in ultimul rand, nu ignorati posibilul ajutor de la cei din jur. Daca astmul va impiedica sa faceti o anumite activitate, rugati un apropiat sa o faca pentru dumneavoastra. Apelati la ajutorul grupurilor speciale medicale.

Astmul bronsic este o afectiune cronica cu impact asupra calitatii vietii pacientului. Desi inca exista, influenta astmului asupra activitatilor zilnice scade semnificativ daca boala este controlata medicamentos, in mod corect. Crizele astmatice pot genera numeroase probleme, psiho-emotionale si fizice, in lipsa unui tratament constant si a unui control emotional bun. Nu ezitati sa apelati la ajutor din partea apropiatilor, cat si la comunitatile special concepute pentru pacientii cu astm.

Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5563897/
https://www.atsjournals.org/doi/10.1164/ajrccm.149.2.8306032