Astmul bronsic si alergiile - raspunsuri la intrebari frecvente

Vezi galerie foto

Grecii au denumit aceasta boala "asthma" care inseamna "gafaiala". Astmul bronsic este un alt termen folosit pentru astma. Astmul determina obstructia cailor respiratorii (caile prin care aerul intra si iese din plamani).

Aceasta obstructie este, din fericire, reversibila. Asta inseamna ca, aceste cai respiratorii sunt blocate uneori, dar nu tot timpul. Aceasta reversibilitate este caracteristica principala a astmului, alaturi de inflamatia cailor respiratorii.

Pentru diagnosticul astmului se foloseste spirometria, care masoara capacitatea expiratorie a pacientului. Diagnosticul de astm se stabileste prin demonstarea obstructiei reversibile a cailor respiratorii, printr-o crestere de cel putin 15 % a capacitatii expiratorii.

Aceasta boala are trei simptome principale : dispnee, tuse si wheezing (respiratie suieratoare).
Cauzele sunt spasmele muschilor cailor respiratorii si productia unui mucus lipicios. Astfel, caile respiratorii (bronhiolele) se ingusteaza, transformand o respiratie silentioasa intr-una fluieratoare, sforaitoare, asa numitul ronchus. Astmul este mai suparator noaptea, trezind bolnavul tusind, de obicei, in jurul orei 3 a.m. Nu se stie de ce se intampla asa. Este o boala episodica, crizele si perioadele de acalmie alternand.

Aspectul microscopic al plamanului este de inflamatie cu doua tipuri de celule marker, eozinofile si mastocite, ambele fiind celule albe ale sangelui. Unele dintre acestea au niste granule care se coloreaza roz si au fost numite eozinofile. Celelalte au afinitate pentru metilena bazica colorandu-se in violet (bazofilic). Acestea contin histamina si leucotriene (celule albe), care slabesc puntile intercelulare si permit proteinelor straine sa patrunda profund, determinand spasmul cailor respiratorii.

Exista mai multe grupuri de pacienti astmatici. Din primul grup fac parte familii care au alergie si astm (astm bronsic alergic, extrinsec), determinate de prezenta in sange a unei imunoglobuline anormale numite Ig E. Acesti astmatici tind sa aiba spasm al cailor respiratorii determinat de inhalanti, fanerele animalelor, praf si fungi (diagnosticat prin teste alergologice intradermice). Astmul lor este episodic si se agraveaza cand polenul sau fungii de pe frunzele umede sunt prezente in atmosfera. Astmul, care debuteaza la varste mai inaintate are tendinta de a fi non-alergenic fara teste alergologice pozitive (astm bronsic intrinsec).
Un alt grup contine astmatici care au polipi nazali sau inflamatii ale sinusurilor si care pot reactiona la aspirina si la medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi de exemplu ibuprofenul sau la o substanta asemanatoare aspirinei numita tartrazina, un colorant alimentar.

Expunerea la poluanti industriali, ca dioxidul de sulf, in timpul inversiunilor termice, agraveaza toate tipurile de astm si poate chiar declansa astmul la pacienti care nu prezentau boli pulmonare. Fumatul face acelasi lucru. Astmul bucatarului cauzat de reactia la faina de grau, face parte din familia de astmuri profesionale care include astmul taietorilor de lemn, al fotografilor, metalurgistilor, sudorilor, fermierilor, plastificatorilor si al tipografilor. Bolnavii care nu au in weekend simptome sugereaza un astm profesional. Acesta este mai putin vizibil la cei care au hobbiuri.
Infectiile cu virusul Influenzae sau cu Rinovirusul (un virus care determina virozele respiratorii comune) la adulti sau infectiile cu virusul sincitial sau cu alte virusuri in copilarie, pot declansa sau exacerba astmul. Acesti virusi probabil slabesc puntile intercelulare la nivelul mucoasei cailor respiratorii si permit alergenilor respiratori sa determine spasme ale musculaturii bronsice.
Efortul fizic poate declansa criza astmatica. Schiul fond intr-o atmosfera uscata si rece este mai provocativ decat inotul intr-o atmosfera calda si umeda (o piscina inchisa).
Stresul emotional poate influenta evolutia astmului, deja existent din alte cauze, la unii pacienti. De asemenea, la acelasi pacient, poate influenta un episod fara a-l influenta pe altul.
De retinut este ca, astmul blocheaza caile respiratorii in timp ce alveolele respiratorii nu sunt afectate. Emfizemul ("plamanul fumatorilor") distruge alveolele respiratorii, in timp ce caile respiratorii raman intacte, o combinatie nefasta la pacientii astmatici fumatori.
Astmul poate debuta la orice varsta. Aproximativ 50% din cazuri debuteaza inaintea varstei de 10 ani, iar inca o treime inainte de 40 de ani. Aproximativ 4% din cazuri debuteaza la batranete. Cele mai multe decesuri din cauza astmului survin dupa varsta de 55 de ani, dar speranta de viata este mai mare. Astmul este singura boala cronica, inafara de SIDA si tuberculoza, a carei incidenta este in crestere in intreaga lume.

Care este varsta la care majoritatea oamenilor dezvolta alergii?

Varful incidentei aparitie alergiilor este la adultul tanar.

Cate crize astmatice pot aparea in medie pe an?

Crizele astmatice pot aparea la intervale variabile. Unii pacienti fac o singura criza astmatica pe an sau chiar mai rar. Alti pacienti fac crize astmatice frecvente, chiar zilnice. Exista o larga varietate a factorilor care declanseaza astmul.

Este posibil ca un pacient sa dezvolte alte alergii in cursul vietii dupa ce a fost testat alergologic?

Tipic, cei mai multi pacienti dezvolta alergii in perioada de adult tanar. Testele alergologice facute intre 21-22 de ani au, frecvent, aceleasi rezultate gasite la o retestare la 50 de ani. Cu toate acestea, ocazional, unii pacienti dezvolta noi alergii in perioada de adult.

De ce se agraveaza alergiile primavara?

In aceasta perioada, polenul apare in atmosfera in multe parti ale tarii. Initial apare polenul copacilor, iar cand acesta incepe sa dispara, apare polenul plantelor mici. In zonele cu clima umeda, cum sunt cele din centru si vest, s-a observat o crestere a numarului fungilor. In concluzie, apare o agravare sezoniera a simptomelor la astmaticii alergici la aceste substante. De asemenea, in timpul aparitiei polenului diverselor plante, se inregistreaza cresterea numarului recaderilor.

Ce informatii ii da unui pacient alergic cantitatea de polen din atmosfera si ce reprezinta aceasta?

Masuratorile de polen furnizeaza un indicator al nivelului de polen in aer, in mediul in care se afla aparatele de masura. Daca aparatul de masurat polen nu este amplastat in curte, se poate masura nivelul de polen din aria unde este amplasat. In mod normal, aparatele de masura se pozitioneaza pe acoperisul cladirilor de un etaj sau la cativa metri de pamant. Se incearca cu ajutorul unui astfel de aparat sa se obtina o medie pentru o zona. Cu toate acestea, masuratorile de polen vor fi irelevante pentru alergicii, care isi petrec intreaga zi la birou, isi tin masina intr-un garaj subteran si conduc masina spre casa cu aerul conditionat pornit si cu geamurile inchise. Pe de alta parte, pentru pacientii care sunt fermieri si petrec toata ziua pe camp, aceste masuratori pot fi foarte relevante. De exemplu, pentru un fermier, un nivel scazut de polen poate cauza simptome considerabile, in contrast cu un angajat in birou, pentru care un nivel inalt de polen poate avea o relevanta clinica nesemnificativa.

La ce sunt alergici cei mai multi oameni?

Cum am spus si pana acum, oameni pot fi alergici la o varietate de polenuri si fungi. De asemenea, pot fi alergici la fanerele animalelor de casa si ale altor animale, la praf, paraziti si insecte, cum ar fi gandacii de bucatarie. Exista doua moduri de aparitie a simptomelor. Simptomele se pot agrava sezonier, ceea ce se numeste alergie sezoniera. Pe de alta parte, substantele prezente tot timpul anului, cum ar fi praful, determina ceea ce se numeste alergie perena sau persistenta.

Poate o raceala banala sa declanseze debutul astmului?

La multi pacienti cu astm, o infectie virala poate determina o exacerbare a simptomelor (o agravare). Multi cercetatori studiaza mecanismele astmului. In ultimii 10 ani s-au aflat foarte multe despre mecanismele de baza ale astmului. Cu toate acestea, nu se stie de ce unii oameni fac astm si altii nu.

Crizele de astm pot debuta dupa orice raceala sau dupa o alergie la substantele din mediul inconjurator?

In momentul de fata, incidentele astmului si febrei de fan sunt in continua crestere. In tarile subdezvoltate si in in tarile in curs de dezvoltare, incidentele acestor boli sunt mult mai mici decat in tarile dezvoltate. In tarile dezvoltate, multi oameni se plang de aceste boli si se prezinta la medic pentru tratament. Ratele mortalitatii astmului sunt intr-o continua crestere. Aceste constatari sunt ingrijoratoare. Exista sperante ca medicamentele nou aparute vor scadea ratele mortalitatii astmului.
Aceste noi medicamente sunt eficiente pentru ca au fost facute multe studii clinice care releva acest lucru. In acelasi timp, multi dintre pacientii carora le sunt prescrise nu sunt 100% complianti. Unul din principalele motive pentru care aceste medicamente nu sunt eficiente este acela ca pacientii nu le administreaza asa cum le-au fost prescise. Pacientii trebuie sa incerce sa respecte schema de tratament si sa discute cu medicul curant atunci cand nu le pot lua din diverse motive. Acest lucru este extrem de important, astfel incat aceste medicamente sa poata fi administrate corect.

Fumatul si astmul: o combinatie nefasta!

Astmul se caracterizeaza prin inflamatia cailor respiratorii, astfel incat respiratie devine dificila. Simptomele cele mai frecvente sunt tusea, respiratia intretaiata, junghiul toracic si wheezingul (respiratia haraitoare). Exista o multitudine de factori declansatori care pot declansa la un astmatic aparitia acestor simptome. Desi factorii declansatori difera de la o persoana la alta, cei mai frecventi sunt:
-alergiile
-efortul fizic
-infectiile respiratorii, gripa
-fumul de tigara
-conditiile atmosferice (in special aerul rece si uscat)
-aerul poluat
-diverse medicamente.

Astmul este o boala genetica si nu se vindeca. Se poate ameliora (uneori in asemenea masura ca da senzatia ca s-a vindecat) sau se poate agrava, dar nu dispare in totalitate. Exista situatii in care astmul este asimptomatic pe o perioada lunga de timp, iar simptomele reapar, fiind declansate de fumat.
Fumatul irita si deterioreaza caile respiratorii, care la un pacient astmatic sunt deja afectate. Multi astmatici au probleme din cauza fumatului pasiv. Abandonarea fumatului este o prioritate pentru toata lumea, si in special pentru astmatici.
In general, astmul cu debut tarziu nu este astm alergic. Dar ocazional, unii pacienti au astm alergic, desi a debutat la batranete. Orice pacient astmatic trebuie testat alergologic, astfel incat factorii care trebuiesc evitati sa fie modificati.

Pentru alergiile repetate ce se recomanda: medicamentele sau sprayurile?

Pacientii cu rinite alergice prezinta 3 simptome principale: prurit (mancarimi),rinoree si congestie nazala.
Pentru prurit, medicamentele antihistaminice sunt probabil cea mai buna alegere. Medicamentele antihistaminice sunt disponibile cu sau fara prescriptie medicala. Cele mai frecvente medicamente antihistaminice-non sedative, asa numitele antihistaminice de generatia a doua, sunt disponibile doar cu prescriptie medicala.
Pentru rinoree, ce mai buna medicatie poate fi un steroid inhalator, desi antihistaminicele sunt, de asemenea, administrate. Pe deasupra, mai sunt si alte medicamente, cum ar fi Atrovent (Bromura de Ipratropium, spray nazal), care pot fi folosite in terapia rinoreei.
In final, pentru congestia nazala, cea mai buna medicatie o reprezinta probabil un corticoid nazal.
Ideal pentru pacientul alergic este sa consulte medicul terapeut pentru alegerea terapiei optime si pentru bunul curs al acesteia. Unele din aceste medicamente pot si procurate fara prescriptie medicala, altele nu. Deci, o vizita la medicul terapeut poate fi extrem de folositoare, acesta individualizand tratamentul pacientului.

Cat timp pot fi administrate medicamente antialergice fara recomandarea medicului specialist?

In general, medicamentele antialergice pot fi administrate fara recomandare atata timp cat sunt respectate indicatiile din prospect. Cele mai multe dintre aceste medicamente sunt sigure, dar unele trebuiesc luate pentru perioade scurte. De exemplu, unii pacienti iau medicamente antihistaminice fara recomandare pentru o perioada indelungata. Atata timp cat ei inteleg ca aceste medicamente pot produce somnolenta si scaderea performantelor intelectuale si tin seama de aceste avertizari, este sigur sa ia aceste medicamente pe o perioada lunga. Pe de alta parte, sprayurile decongestionante nazale, nu ar trebui folosite mai mult de cateva zile. Daca acestea sunt folosite mai mult de 2-3 zile, ele pot determina rebound (recaderi). Rebound-ul se manifesta prin accentuarea simptomelor initiale. Un alt medicament, Cromolinul de sodium, poate fi folosit pe o perioada mai lunga. Decongestionantele orale trebuiesc folosite cu precautie la pacientii hipertensivi.

Steroizii inhalatori nazali sunt mai eficienti administrati dimineata sau seara? (in conditiile in care sunt in doza unica zilnica)

Majoritatea pacientilor isi administreaza doza unica dimineata. De asemenea, cele mai multe studii clinice au fost facute pe pacienti care isi administrau doza unica dimineata. Adesea, pacientii considera cel mai convenabil moment de administrare ca fiind dimineata. Aceste medicamente cu doza unica zilnica au fost create tocmai pentru a creste complianta pacientilor. Este evitata astfel poblema frecventa de a uita sa isi administreze o doza, cum se intampla in cazul medicamentelor cu doze zilnice multiple.