Legatura dintre factorul de necroza tumorala si alte afectiuni medicale
Factorul de necroza tumorala si afectiunile inflamatorii
SusFactorul de necroza tumorala este o proteina care se gaseste in corpul uman. Medicii reusesc sa realizeze legaturi intre aceasta proteina si multe afectiuni inflamatorii, de exemplu anumite forme de artrita. In cazul persoanelor sanatoase, factorul de necroza tumorala, prescurtat TNF, ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. In schimb, la persoanele cu boli autoimune, valorile ridicate ale TNF in sange pot provoca inflamatii inutile, ducand astfel la simptome neplacute, inclusiv durerea.
Factorul de necroza tumorala este implicat in numeroase afectiuni inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoida, artrita psoriazica, colita ulcerativa si boala Crohn. In plus, trebuie stiut ca factorul de necroza tumorala poate distruge anumite celule tumorale, iar cercetatorii realizeaza studii amanuntite ce au ca scop obtinerea unor tratamente pentru anumite tipuri de cancer.
Cuprins articol
Factorul de necroza tumorala si inflamatia
SusFactorul de necroza tumorala este o proteina care joaca un rol foarte important in procesul natural de vindecare al organismului. Atunci cand o persoana sufera diverse leziuni sau infectii bacteriene sau virale, corpul sau produce reactii inflamatorii pentru a proteja zonele afectate si pentru a permite vindecarea eficienta.
Pentru a produce inflamatie, proteinele TNF incep sa circule in sange pana ajung in zona tinta. La oamenii sanatosi, organismul reuseste sa controleze si sa inactiveze orice exces al factorului de necroza tumorala din sange, astfel incat inflamatia sa nu fie exagerata. Cand acest proces de reglaj nu are loc in mod corespunzator, persoanele afectate pot dezvolta afectiuni autoimune. Reactia inflamatorie exagerata, chiar si atunci cand nu exista leziuni, caracterizeaza afectiunile autoimune, precum artrita reumatoida si artrita psoriazica.
Tipuri ale factorului de necroza tumorala
SusExista mai multe tipuri de proteine TNF, iar fiecare tip joaca un rol diferit in organism. Potrivit cercetatorilor, la sfarsitul anilor 1980 si inceputul anilor 1990, s-a constatat ca productia excesiva a unui tip particular de factor de necroza tumorala, adica a TNF alfa, a fost corelata cu inflamatia daunatoare din artrita reumatoida.
TNF alfa are acest efect deoarece declanseaza producerea unei valori crescute a interleukinei-1 si a interleukinei-6. Ambele molecule sunt implicate in procese ce au ca rezultat distrugerea cartilajelor si a tesutului osos, conducand la amplificarea inflamatiei si la agravarea simptomelor produse de afectiunile autoimune.
Simptomatologia produsa de valorile crescute ale TNF
SusIn cazul persoanelor sanatoase, nivelurile crescute de TNF nu trebuie sa produca ingrijorare. Organismul este capabil pe cont propriu sa regleze valorile ridicate si raspunsurile imune, evitand astfel inflamatia inutila.
Totusi, persoanele ce sufera de boli autoimune pot observa agravarea simptomelor produse de acestea. Astfel, persoanele care stiu ca sufera de afectiuni autoimune trebuie sa fie constiente de motivul agravarii simptomatologiei si sa solicite sfatul medicului pentru a vedea ce este de facut in continuare.
Legatura cu alte afectiuni medicale
SusOamenii de stiinta au constatat ca exista multe legaturi intre anumite afectiuni autoimune si nivelurile crescute ale factorului de necroza tumorala. In astfel de conditii, aceasta proteina conduce la o inflamatie excesiva, care, la randul sau, duce la simptome precum durerea.
Bolile corelate sunt cronice, acest lucru insemnand ca nu beneficiaza de tratament curativ. Printre afectiunile inflamatorii corelate cu factorul de necroza tumorala se regasesc:
Artrita reumatoida
S-a constatat ca doar in Statele Unite ale Americii exista aproximativ 1.5 milioane de persoane cu aceasta afectiune. De asemenea, numarul femeilor afectate este de 3 ori mai mare decat numarul barbatilor.
Inflamatia determina ca tesuturile articulare sa se modifice, devenind rigide si umflate. Cel mai frecvent, artrita reumatoida afecteaza articulatiile de la nivelul mainilor, picioarelor, coatelor, genunchilor si gleznelor. Boala afecteaza in special femeile cu varste intre 30-60 de ani, dar si barbatii cu varste mai inaintate.
Artrita psoriazica
Aproximativ 30% dintre persoanele care sufera de psoriazis vor dezvolta, de asemenea, artrita psoriazica. Simptomele includ dureri articulare si rigiditate, dar pot cuprinde si eruptii cutanate sau modificari ale unghiilor.
In plus, artrita psoriazica poate provoca oboseala, complicatii oculare si inflamatie si sensibilitate la nivelul degetelor.
Bolile reumatice pediatrice
Bolile reumatice pediatrice cuprind afectiuni autoimune si inflamatorii ce afecteaza persoanele sub 16 ani. Printre acestea se regasesc:
- artrita idiopatica juvenila;
- dermatomiozita juvenila;
- lupusul eritematos sistemic juvenil;
- sclerodermia;
- boala Kawasaki.
Multe dintre aceste afectiuni au simptome comune, cum ar fi durerea, umflarea articulatiilor, inrosirea pielii si caldura locala. De asemenea, aceste afectiuni pot interesa ochii, pielea, muschii si sistemul gastro-intestinal.
Bolile inflamatorii intestinale
Bolile inflamatorii intestinale se refera la un grup de afectiuni gastroenterologice. Acestea includ boala Crohn si colita ulcerativa, ambele fiind caracterizate prin inflamarea exagerata a intestinelor. Inflamatia duce la simptome suplimentare, precum durerea, oboseala, sangerarea rectala si diareea.
Spondilita anchilozanta
Spondilita anchilozanta este un tip de artrita care afecteaza in principal coloana vertebrala. Aceasta afectiune provoaca inflamatie la nivelul vertebrelor coloanei vertebrale, implicand chiar rigiditatea si durerea severa. Pe langa aceste efecte, spondilita anchilozanta poate duce la afectarea umerilor, pelvisului, coastelor, dar si a articulatiilor mici de la nivelul mainilor si picioarelor.
Simptomele spondilitei anchilozante tind sa se dezvolte initial la persoanele cu varste cuprinse intre 17 si 45 de ani.
Reducerea nivelurilor de TNF
SusExista anumite optiuni de tratament ce pot fi eficiente in cazul persoanelor cu afectiuni inflamatorii si niveluri crescute ale factorului de necroza tumorala. Acestea includ:
Inhibitori ai TNF
SusExista anumite medicamente ce pot fi utilizate pentru a reduce valorile din sange ale factorului de necroza tumorala. Aceste medicamente se administreaza, de obicei, prin injectii subcutanate la nivelul coapsei sau abdomenului. Cu toate acestea, administrarea lor se poate face si sub forma de perfuzie direct prin vena.
Trebuie cunoscut faptul ca aceste medicamente trebuie utilizate pe termen lung, iar efectele pot fi observate dupa aproximativ minim 3 luni. In plus, trebui stiut ca medicamentele de acest tip pot produce efecte adverse, precum dureri sau umflaturi la locul injectarii si risc crescut de infectii, precum tuberculoza si infectiile fungice. Din aceste motive, tratamentul trebuie sa includa si monitorizare atenta.
Curcumina
Curcumina este un compus ce poate fi obtinut din turmenic si care poate avea ca efect scaderea nivelurilor de TNF din sange. Autorii unor studii au constatat ca exista legaturi importante intre curcumina si markerii inflamatorii, precum factorul de necroza tumorala.
Cercetatorii au concluzionat ca efectele curcuminei sunt foarte importante, deoarece pot suprima caile ce duc la inflamatie. Totusi, trebuie stiut ca cercetarile nu au fost realizate pe oameni, fiind necesare studii suplimentare.
Rodiile
Unele surse anecdotice sugereaza ca extractele din rodie pot contribui la reducerea nivelurilor de TNF din sange la persoanele cu boli inflamatorii. Totusi, nu toate studiile stiintifice au sustinut aceste afirmatii.
Bibliografie:
Aggarwal, B. B., et al. (2013). Curcumin: An orally bioavailable blocker of TNF and other proinflammatory biomarkers. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3753829/
Asghari, G., et al. (2012). Effect of pomegranate seed oil on serum TNF-α level in dyslipidemic patients [Abstract]. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22044195
Inflammatory bowel disease (IBD). (2019). https://www.cdc.gov/ibd/data-statistics.htm
Juvenile arthritis. (n.d.). https://www.arthritis.org/about-arthritis/types/juvenile-arthritis/
Monaco, C., et al. (2015). Anti-TNF therapy: Past, present and future. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4279876/
Overview of ankylosing spondylitis. (n.d). https://www.spondylitis.org/Ankylosing-Spondylitis
Psoriatic arthritis. (n.d.). https://www.arthritis.org/about-arthritis/types/psoriatic-arthritis/
Rheumatoid arthritis. (n.d.). https://www.arthritis.org/about-arthritis/types/rheumatoid-arthritis/
The science behind the success of anti-TNF therapy. (2010). https://www.arthritisresearchuk.org/arthritis-information/arthritis-today-magazine/150-autumn-2010/success-of-anti-tnf.aspx
TNF Inhibitors. (2018). https://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Treatments/TNF-Inhibitors
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Reumatologie
- Dr. Bojinca Mihai - Spitalul clinic dr. IOAN CANTACUZINO
- Dr. Mihaela Milicescu - Spitalul clinic dr. IOAN CANTACUZINO
- Dr. Florina Gabriela Udrea - Spitalul clinic dr. IOAN CANTACUZINO
- Dr. Violeta Bojinca - Spitalul clinic Sf. MARIA (Spitalul clinic GRIVITA)
- Dr. Denisa Predeteanu - Spitalul clinic Sf. MARIA (Spitalul clinic GRIVITA)