Fibromialgia un sindrom dificil de diagnosticat

Fibromialgia este o afectiune medicala cronica, caracterizata prin dureri musculo-scheletice difuz raspandite,dar cu anumite puncte sensibile,oboseala generalizata, tulburari de somn, probleme de ordin cognitiv si somatic. Pentru multi pacienti, aceste simptome persista timp indelungat, putand afecta calitatea vietii.

Aceste probleme pot fi suparatoare si pot intrerupe activitatea zilnica a persoanei. Din fericire, acest sindrom nu afecteaza in mod organic sau permanent muschii, articulatiile sau organele interne. Fibromialgia este un sindrom de durere cronica, nu este o boala sau o afectiune medicala fiziologica.

Cauzele de aparitie ale acestei patologii sunt neclare. Cercetari mai recente o caracterizeaza precum o tulburare de reglare a durerii. Studiile imagistice ale creierului folosind imagistica prin rezonanta magnetica functionala si alte cercetari au aratat mai multe perturbari in cadrul procesarii si reglarii durerii care amplifica sau scad
inhibarea stimulului dureros la persoanele cu fibromialgie.

Unele dintre aceste perturbari includ o activitate neuronala mai mare in regiunile creierului ce se ocupa de procesarea durerii, durere exagerata la stimularea experimentala, modificari in morfologia creierului, si niveluri modificate de neuropeptide si neurotransmitatori responsabili de raspunsul la durere etc. Aceste modificari pot explica de asemenea si alte simptome asociate, precum oboseala, tulburari de somn, probleme cognitive si depresia.

Factorii de risc nemodificabili includ factori genetici, sexul feminin, si prezenta altor conditii dureroase. Fibromialgia diagnosticata conform Criteriilor Colegiului American de Reumatologie (ACR) 2010 observa un raport de 2:1 femei-barbati. Anumite patologii dureroase pe care pacientul le prezinta anterior sunt, de asemenea puternic asociate cu fibromialgia. De exemplu, studiile raporteaza fibromialgia la 20% pana la 30% dintre pacientii cu stari inflamatorii, precum artrita reumatoida si lupusul eritematos sistemic.

Depresia si anxietatea sunt prezente la 25% pana la 65% dintre pacientii cu fibromialgie. De asemenea, fibromialgia coexista de obicei cu altele boli cronice cum ar fi durerea cronica de spate, sindromul de intestin iritabil. Exista dovezi pentru cresterea riscului de a dezvolta fibromialgie in cazul prezentei antecedentelor familiale.

Varietatea si severitatea simptomelor din fibromialgie difera de la o persoana la alta. Durerea cronica este cel mai frecvent simptom. Aceasta apare, de obicei, gradat.

Alte simptome care apar frecvent pe langa durere sunt:
- oboseala, care interferaza cu munca si activitatile zilnice;
- tulburarile de somn (dificultati la inducerea somnului sau starea de somn, trezirea cu stare de oboseala).

Alte simptome sunt reprezentate de:
- redoare matinala cu durata mai putin de o ora;
- migrene;
- constipatie sau diaree asociata sindromului de intestin iritabil;
- tulburari de memorie si de concentrare;
- senzatia de anestezie sau furnicaturi in maini si in alte segmente ale corpului;
- pielea poate fi foarte sensibila, la o apasare ferma reactioneaza cu furnicaturi, anestezie sau intepaturi;
- anxietate si depresie;
- simptome pseudogripale;
- prurit (mancarimi), slabiciune si disfunctii intestinale;
- dificultati de concentrare datorate oboselii.

Simptomatologia poate dura de la cateva zile pana la cateva luni.

Persoanele cu fibromialgie au perioade asimptomatice si perioade simptomatice. Puseele cu oboseala si dureri musculare sau articulare sunt frecvente, in special dupa stres fizic sau psihic. Multi oameni cu fibromialgie acuza dureri accentuate la temperaturi scazute sau umiditate crescuta, cand nu dorm destul, cand sunt obositi, stresati sau extenuati.

Deoarece simptomatologia fibromialgiei mimeaza alte sindroame, prezenta altor probleme medicale cu simptome similare trebuie eliminate prin diagnostic diferential, pentru obtinerea diagnosticului final de fibromialgie. In multe cazuri se pot gasi si alte afectiuni asociate fibromialgiei.

Pentru majoritatea oamenilor, simptomatologia fibromialgiei consta in puseuri de toleranta scazuta la durere si scaderea activitatii fizice. Cresterea durerii obliga persoana sa fie mai putin activa. Muschii care nu sunt pusi in miscare regulat sunt predispusi la iritatie in timpul activitatii. Este posibil ca oamenii cu fibromialgie sa fie mai sensibili la durere. Durerea musculara asociata cu tulburarile de somn si oboseala in timpul zilei duc la scaderea activitatii.

Desi fibromialgia este un sindrom cronic, aceasta afectiune se autolimiteaza si nu afecteaza in mod organic muschii, articulatiile sau organele interne. Multi pacienti cu fibromialgie se adapteaza la simptomatologia proprie si continua sa munceasca si sa participe la activitatile zilnice, mai mult sau mai putin. 

Se recomanda consultul unui medic in cazul in care pacientul prezinta urmatoarele simptome pentru o perioada indelungata. Acestea pot fi semne de fibromialgie in special daca au aparut gradat:
- dureri musculare difuze si sensibilitate musculara, simetric, deasupra si sub nivelul taliei
- tulburari de somn (se rasuceste si se trezeste des in timpul somnului) si senzatia de oboseala la trezire
- musculatura si articulatii dureroase.

Pacientii cu fibromialgie trebuie supravegheati pentru prevenirea depresiei.

Pacientul va consulta frecvent un medic reumatolog datorita durerii cu caracter "reumatologic", dar foarte importanti sunt medicii specialisti in managementul durerii din spectrul psihologic.

Alti medici care pot fi capabili sa ajute pacientul cu fibromialgie sunt:
- medicii de familie;
- medicii internisti;
- fizioterapeutii;

Programele de management pentru durere pot ajuta. Acestea includ de obicei o echipa de medici, consilieri, asistente si farmacisti care pot ajuta pacientul sa descopere o strategie pentru abordarea durerii. Programul personal poate include medicatie, terapie complementara, diete, exercitii si consiliere.

Fibromialgia este un sindrom dificil de diagnosticat si nu exista teste specifice care sa confirme diagnosticul. Este diagnosticata adesea cand se elimina alte boli cu simptomatologie similara, prin examinarile de laborator. Medicul curant va face, de asemenea, anamneza si un examen obiectiv.

Criteriile cele mai utilizate pentru diagnosticarea fibromialgiei sunt:

- durere generalizata, deci in mai mult de 4-5 regiuni, pentru mai mult de 3 luni;
- index de durere generalizata: foloseste o scala unde se va nota numarul de locuri unde pacientul a prezentat durere in ultima saptamana, iar regiunile interesate sunt reprezentate de: regiunea superioara stanga, dreapta, regiunea inferioara stanga, dreapta, regiunea axiala
- scorul " Scala de intensitate a simptomatologiei": unde pacientul va acorda o nota a severitatii oboselii, somnului neodihnitor, problemelor cognitive
- pacienta va afirma/nega daca prezinta migrene, probleme in sfera digestiva sau depresie in ultimile 6 luni.

Tratamentul este concentrat pe abordarea durerii, oboselii, depresiei si a altor simptome specifice fibromialgiei, in speranta de a intrerupe cercul vicios al tolerantei scazute la durere si a scaderii activitatii fizice.

Daca pacientul a fost diagnosticat recent cu fibromialgie, scopul tratamentului poate include:
- initierea unui program de exercitii fizice regulate;
- identificarea tulburarilor de somn, daca exista si descoperirea unor metode pentru o odihna completa;
- scaderea durerii si senzatiei de intepenire cu medicatie prescrisa de medicul curant;
- reducerea treptata a stresului;
- identificarea factorilor care accentueaza simptomatologia.

Exercitiul fizic, somnul, reducerea stresului, pot fi foarte utile in controlul simptomatologiei. 

Alta componenta importanta a tratamentului de continuare este evitarea sau limitarea factorilor favorizanti sau stresanti care accentueaza simptomatologia. Vremea rece sau umeda, somnul insuficient, oboseala si epuizarea se pare ca sunt factori stresanti pentru oamenii cu fibromialgie. 

Foarte importante sunt semnele de depresie sau anxietate, frecvente la pacientii diagnosti cu fibromialgie! Acestea pot fi tratate cu succes daca sunt recunoscute si discutate cu medicul curant.

Multi oameni cu fibromialgie prezinta si alte boli articulare sau musculare (de exemplu artrita reumatoida sau lupusul) care, de asemenea, trebuie tratate in mod corespunzator. Orice simptom nou aparut sau accentuat trebuie comunicat medicului curant.

Fibromialgia nu este o boala progresiva si nu duce la disfunctii fizice permanente. Oricum, simptomatologia poate fi debilitanta si pacientul poate experimenta perioade in care se simte mai rau decat de obicei. In general, tratamentul medicamentos nu este foarte folositor pe termen lung pentru fibromialgie. Acesta poate intrerupe periodicitatea simptomelor, poate reduce durerea si poate ameliora tulburarile de somn intr-un puseu, dar face parte, de obicei, dintr-un plan de tratament mai mare care se axeaza pe exercitii si alte tipuri de recuperare medicala specifica. Se recomanda supravegherea pacientilor in cazul accentuarii anxietatii, atacuri de panica, agitatie, neliniste, insomnie, impulsivitate etc. 

Terapii complementare, precum acupunctura sau masajul pot ajuta la scaderea stresului, scad contractura musculara si amelioreaza starea generala pacientului.

Alte tratamente care pot fi folosite in cazul fibromialgiei includ:
- fizioterapia;
- masajul terapeutic.

Bibliografie:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32120395/
https://www.cdc.gov/arthritis/basics/fibromyalgia.htm
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7230253/